Mâine, preoții vor oficia o slujbă de pomenire pentru Nicolae Iorga: se împlinesc 79 de ani de la trecerea în neființă a celui mai mare istoric român

Mâine, preoții vor oficia o slujbă de pomenire pentru Nicolae Iorga: se împlinesc 79 de ani de la trecerea în neființă a celui mai mare istoric român

Cei 79 de ani de la trecerea în neființă a celui mai mare istoric român al tuturor timpurilor va fi marcată în acest an cu ample manifestări de către Muzeul Judeţean Botoşani.

Născut la 5 iunie 1871 la Botoșani, Nicolae Iorga a trecut în eternitate la 27 noiembrie 1940, iar Muzeul Judeţean de la Botoşani și Parohia ,,Sfântul Ioan Botezătorul” Botoşani organizează, în zilele de 27 şi 28 noiembrie 2019,  comemorarea a 79 de ani de la trecerea în eternitate a marelui istoric român.

Alături de Eminescu, Enescu și Luchian, Nicolae Iorga este cel care întregește galeria de genii care s-au născut în Botoșani, acest mic oraș din nordul Moldovei care a dat genii atât de împortante în cetatea eternă a cunoașterii românești.

Programul manifestărilor va debuta cu o slujbă de pomenire pentru Nicolae Iorga care va avea loc pe 27 noiembrie 2019, începând cu ora 10.00, la Biserica ,,Sfântul Ioan Botezătorul” din Botoşani.

Tot mâine, de la ora 14.00,  vor avea loc mai multe audiții de conferinţe radiofonice la Casa Memorială ,,Nicolae Iorga” Botoşani, pentru ca apoi să se desfășoare un amplu Simpozion dedicat lui Nicolae Iorga – o viaţă în slujba unităţii naţionale, unde vor susține o serie de intervenții Gheorghe Median, Dan Prodan, Sergiu Balanovici, George Arhip. Acțiunea urmează a avea loc pe 28 noiembrie 2019, de la ora 13.00, Sala Polivalentă a Muzeului Judeţean Botoşani.

Născut Nicu N. Iorga, la 5 iunie 1871, Botoșani, și decedat 79 de ani mai târziu, botoșăneanul Nicolae Iorga a fost istoric, critic literar, documentarist, dramaturg, poet, enciclopedist, memorialist, ministru, parlamentar, prim-ministru, profesor universitar și academician român și este cunoscut în lumea largă ca medievist, bizantinist, romanist, slavist, istoric al artelor și filozof al istoriei.

A făcut gimnaziul și liceul (după 1881) la Colegiul Laurian din Botoșani, unde a obținut rezultate excelente, și, din anul 1883, a început să ofere meditații colegilor pentru a crește veniturile familiei. La vârsta de treisprezece ani, în timpul unei vizite la unchiul matern Emanuel „Manole” Arghiropol, și-a făcut debutul în presă în ziarul celui din urmă, Românul, unde publica anecdote și editoriale despre politica în Europa. Anul 1886 a fost descris de Iorga ca fiind „catastrofa vieții mele de școlar în Botoșani”, deoarece a fost eliminat temporar pentru că nu salutase un profesor. Rebelul Iorga alege să părăsească orașul și să se înscrie la Colegiul Național din Iași, fiind admis, primind bursă și fiind lăudat de director, filologul Vasile Burlă. Tânărul vorbea deja fluent franceza, italiana, latina și greaca, mai târziu referindu-se la studiile grecești ca fiind „cea mai rafinată formă a rațiunii umane”.

La vârsta de șaptesprezece ani, Iorga a devenit și mai rebel. Devenise interesat de activități politice, dar are convingeri cu care mai târziu va fi puternic împotrivă: auto-declarat marxist, Iorga a promovat revista de extremă stânga Viața Socială și a ținut prelegeri despre Capitalul lui Marx. Văzându-se în pensionul „urât și dezgustător” al Colegiului Național, a încălcat regulile și a fost suspendat pentru a doua oară, pierzând bursa. Pentru a-și putea ajuta în continuare familia cu bani se reapucă de dat meditații. A fost din nou suspendat pentru că citea în timpul unei ore. Iorga a fost unul din cei mai buni absolvenți (cu media 9,24).

Mai târziu, a absolvit Universitatea din Iași într-un singur an cu diploma "magna cum laude", apoi a continuat studiile universitare la Paris, Berlin și Leipzig, obținând doctoratul (1893) la numai 23 de ani.

A fost cofondator al partidului Partidul Naționalist-Democrat în 1910, membru al Parlamentului, președinte al Camerei Deputaților și al Senatului, ministru, și, pentru o scurtă perioadă, prim-ministru. Copil minune, polimat și poliglot, cu o activitate științifică prolifică, Iorga a scris 1003 volume, 12755 articole și studii și 4963 recenzii, aceasta culminând cu Istoria României, în zece volume.

A predat la Universitatea din București, la cea din Paris și la alte instituții de învățământ academice și a fondat Congresul Internațional de Studii Bizantine și Institutul de Studii Sud-Est Europene (ISSEE). A transformat orașul Vălenii de Munte într-un centru academic și cultural.

În paralel cu contribuțiile sale științifice, Nicolae Iorga a fost un activist de centru-dreapta, ale cărui orientări politice au inclus elemente ale conservatorismului, naționalismului și agrarianismului.

Deși în ultima parte a liceului a intrat sub influența marxismului, Nicolae Iorga a depășit acest episod în timpul universității, având să adere pentru scurt timp la grupul literar conservator Junimea. Nicolae Iorga a fost o figură centrală a Sămănătorului, revistă populistă și a fondat reviste conservatoare ca Neamul Românesc, Drum Drept, Cuget Clar și Floarea Darurilor. A militat în cadrul Ligii pentru Unitatea Culturală a tuturor Românilor.

A fost o figură proeminentă în tabăra pro-Antanta în timpul Primului Război Mondial, datorită susținerii cauzei românilor din Austro-Ungaria și a avut un rol politic important în România Mare în perioada interbelică. A inițiat campanii pentru a apăra cultura României. A stârnit controverse datorită retoricii antisemite. A fost adversar al Partidului Național Liberal și al Partidul Național Român.

S-a opus grupării fasciste Garda de Fier și, după o perioadă de cumpănire, s-a hotărât să îl susțină pe rivalul acesteia, Regele Carol al II-lea, intrând după dizolvarea tuturor celorlalte partide în partidul unic, de sorginte corporatistă și autoritaristă, Frontul Renașterii Naționale. Pentru că fusese implicat într-o dispută personală cu liderul Gărzii Corneliu Zelea Codreanu, contribuind astfel fără voie la uciderea sa, Iorga și-a atras antipatia legionarilor. A rămas o voce independentă a opoziției după ce Garda a instaurat Statul Național-Legionar, fiind în cele din urmă asasinat de un comandou legionar. După aflarea veștii asasinării lui Iorga, 47 de universități și academii din întreaga lume au arborat drapelul în bernă.

 

Vezi alte știri publicate de Tudor Carare

Solidaritatea românilor a făcut Europa să lăcrimeze: ca să nu stea singuri prin parcări de Sărbători, șoferii de TIR au fost primiți în casele conaționalilor din Diaspora! Foto & Video!

Joi, 26 Decembrie 2019
3184

Fugăriți de autoritățile de la București prin toate deciziile luate în ultimii 30 de ani, fără excepție, de toate partidele care vă cer voturile și vă condamnă la foamete cu zâ...

Poveștile Crăciunului: Armistiţiul de Crăciun din Primul Război Mondial

Miercuri, 25 Decembrie 2019
745

Sunt multe povești reale consemnate de-a lungul istoriei care ne fac să înțelegem că natura umană, atât de brutală și de incontrolabilă, are un strop de speranță, o picătură ca...

Tradițiile românilor: Istoria Crăciunului și tradițiile noastre străbune celebrate odată cu sărbătoarea Naşterii Domnului

Miercuri, 25 Decembrie 2019
662

Pentru mai mult de 2 miliarde de creştini, 25 Decembrie este sărbătoarea Naşterii Domnului, a patra mare sărbătoare după Paşti, Rusalii şi Vinerea Mare.De la începutul secolului XX...