Sfânta Cuvioasă Parascheva de la IaÅŸi, sărbătorită în calendarul ortodox astăzi, 14 octombrie, s-a născut la începutul secolului al XI-lea în satul Epivatos din Tracia. În timpul vieÅ£ii, tânăra Parascheva a a vizitat mai multe mănăstiri din Orient după care s-a retras în pustie.
Sfânta Cuvioasă Parascheva de la IaÅŸi s-a născut la începutul secolului al XI-lea, la aproximativ 50 de kilometri de Constantinopol, în localitatea cunoscută astăzi cu numele de Selim PaÅŸa.
Potrivit resurselor religioase, Sfânta Parascheva a fost fiica unei familii bogate care era ataÅŸată de biserică. În cartea „ViaÅ£a Sfintei Cuvioase Parascheva”, apărută în 2012, la Editura Doxologia, se arată că ambii copii ai familiei au urmat calea lui Dumnezeu.
Parascheva s-a îngrijit de soarta copiilor sărmani, iar fratele său, Eftimie, a intrat în viaÅ£a monahală, după 30 de ani de călugărie fiind numit episcop de Madit. Sfânta Parascheva ÅŸi-a petrecut copilăria în casa părinÅ£ilor săi din Epivatos, pe ţărmul Mării Marmara, fiind deprinsă încă din copilărie cu învăţăturile creÅŸtine.
Povestea spune că, la vârsta de 10 ani, auzind citindu-se în timpul unei slujbe Evanghelia după Marcu, Parascheva a decis să-ÅŸi împartă hainele săracilor. „Oricine voieÅŸte să vină după Mine să se lepede de sine, să-ÅŸi ia crucea sa ÅŸi să-mi urmeze Mie”, ar fi fost îndemnul care a impresionat-o pe tânăra Parascheva atât de mult, încât ÅŸi-a împărÅ£it averea celor nevoiaÅŸi.
Alte consemnări despre viaÅ£a Sfintei Parascheva notează că, tânără fiind, sfânta a fost cerută în căsătorie de mai mulÅ£i tineri, refuzându-i pe toÅ£i. DorinÅ£a tinerei era să se retragă în pustie ÅŸi astfel a plecat de acasă fără să le spună părinÅ£ilor săi.
Istoriile arată că tânăra s-a închinat la mănăstiirle din Constantinopol, apoi la locurile sfinte de la Ierusalim, după care s-a retras în pustiul Iordanului. Conform istoricului publicat de creÅŸtin-ortodox.ro, sfânta de la IaÅŸi a dus în pustie o viaţă de rugăciune ÅŸi post.
La vârsta de 25 de ani, cuvioasa a fost îndemnată de un înger să se întoarcă la familia sa, după cum arată scrierile părinÅ£ilor. Atunci sfânta a revenit în Epivat, unde tradiÅ£ia spune că a întemeiat un cămin pentru săraci ÅŸi orfani ÅŸi a avut grijă de biserica SfinÅ£ilor Apostoli. Doi ani mai târziu, cuvioasa a murit ÅŸi a fost îngropată la malul mării.
Trupul cuvioasei a fost dezgropat după ce aceasta li s-a arătat în vis unor localnici cerându-le să fie aÅŸezată într-un loc de cinste. O altă poveste spune că moaÅŸtele bine mirositoare ale cuvioasei au fost descoperite după ce alături de ea a fost îngropat un marinar.
Trupul Sfintei Parascheva a fost aÅŸezat în biserica de care a avut grijă. După 200 de ani ele au fost mutate la Târnovo, apoi la Vidin, KruÅŸevaÅ£, Belgrad, Cosntantinopol, IaÅŸi, BucureÅŸti ÅŸi apoi iar la IaÅŸi. „Sfintele moaÅŸte ale Sfintei Cuvioase Parascheva au fost primite de la Patriarhia de la Constantinopol, aduse de domnitorul Vasile Lupu în noua capitală a Moldovei de la IaÅŸi ÅŸi aÅŸezate în Biserisa SfinÅ£ii Trei Ierarhi la 13 iunie 1641. După izbucnirea unui incediu, în noaptea de 26/27 decembrie 1888, în urma căruia sfintele moaÅŸte au rămas neatinse, mitropolitul Moldovei, Iosif Naniescu, a dispus mutarea lor în noua catedrală mitropolitană, unde se păstrează până azi”, arată reprezentanÅ£ii MMB.
Prima menÅ£iune în limba română despre Cuvioasa Parascheva de la IaÅŸi apare în „Cartea românească de învăţătură a Mitropolitului Varlaam al Moldovei”, apărută la IaÅŸi în 1643. Racla cu moaÅŸtele sfintei au fost scoase în procesiune prin Å£ară de două ori. Prima dată în martie 1944 ÅŸi apoi în vara anului 1947. În calendarul ortodox sunt întâlnite patru sfinte care poartă numele de Parascheva. Sfânta Parascheva martirizată în timpul lui Nero, Sfânta Parascheva – PianiÅ£a, martirizată în timpul lui DiocleÅ£ian, Sfânta Parascheva de la PoloÅ£c, fiica cneazului Rogvolod ÅŸi Sfânta Parascheva cea Veche, cunoscută ÅŸi cu numele de Sfânta Muceniţă Paraschevi.