Copiii greu adoptabili sunt tot ai noştri! Zeci de copii botoşăneni aşteaptă o FAMILIE

Apariţia Registrului Naţional al Copiilor Greu Adoptabili nu a îmbunătăţit situaţia adopţiilor la Botoşani, mulţi copii cu vârste de peste 3 ani aşteptând în zadar să fie găsiţi de o mamă şi un tată care să-i ia acasă.

Copiii greu adoptabili sunt tot ai noştri! Zeci de copii botoşăneni aşteaptă o FAMILIE

Numărul copiilor din Botoşani care îşi găsesc o familie în care să crească se situează pe aceeaşi linie din ultimii ani, nici scurtarea termenelor de adopţie şi nici apariţia Registrului Naţional al Copiilor Greu Adoptabili neaducând rezultate mai bune în beneficiul copiilor aflaţi în prezent în grija statului.

"Anul acesta au fost evaluate 13 familii şi persoane care au primit atestate de familii sau persoane apte să adopte, iar în prezent la nivelul Serviciului Adopţii se mai află în evaluare încă două familii. De la începutul anului şi până în prezent au fost încredinţaţi în vederea adopţiei opt copii, practic pentru aceştia fiind identificată o familie care răspunde cel mai bine nevoilor acestor copii, a fost sesizată instanţa judecătorească şi există o sentinţă de încredinţare a copilului în vederea adopţiei", spune Alina Ciorsac, şeful Serviciului Adopţii din cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului.

Despre procedură

Pentru fiecare copil adoptabil se generează în Registrul de Adopţii o listă de familii sau persoane singure atestate. Când Registrul dă acea familie, se ţine cont de criteriile pentru care a fost atestată acea familie- criteriul legat de vârsta copilului, de sex, de starea de sănătate, de nivelul de dezvoltare şi de gradul de handicap sau diferite afecţiuni.

După potrivirea iniţială teoretică, în care se studiază dacă nevoile copilului ar putea fi îndeplinite de familia potenţială, se ajunge la perioada de acomodare.

"Chemăm familia la sediul Direcţiei, vorbim cu ea despre situaţia acelui copil, despre parcursul lui de viaţă, păstrăm confidenţialitatea referitor la părinţii biologici, se prezintă fotografii, iar dacă familia doreşte să viziteze acel copil, îi facem o vizită în mediul lui de viaţă, fără însă să i se spună motivul vizitei. După vizită, familia trebuie să formuleze o declaraţie dacă doreşte sau nu să continue potrivirea cu acel copil sau doresc să mai aştepte. Acele trei zile, pentru noi, trec cu speranţă, cu emoţie, aşteptăm să vedem ce decizie ia familia... sunt situaţii în care familia doreşte să continue procedura de potrivire dar sunt situaţii în care doreşte să aştepte o altă potrivire. Contează foarte mult ce simte copilul dar şi ce simte familia, nu putem forţa lucrurile pentru că este vorba de un angajament pe viaţă. Dacă cuiva nu-i este bine, nu putem vorbi de o adopţie reuşită. Şi nici din momentul declaraţiei că doreşte să continue potrivirea nu există garanţia că familia respectivă nu se va răzgândi", adaugă Alina Ciorsac.

Cât timp copilul nu este pregătit să plece de la asistentul maternal în grija căruia se află, familia care doreşte să-l adopte nu poate să facă altceva decât să-i ofere timp, ca atare numărul maxim de întâlniri este dat de însuşi copilul ce va fi adoptat, el va stabili când va dori să plece cu familia adoptatoare.

"Nu riscăm să luăm copilul în plânsete de la asistentul maternal. Dacă vorbim de un copil de vârstă mică, el nu va înţelege ce înseamnă adopţia şi ce înseamnă schimbarea asistentului maternal cu părinţii adoptivi. Când vorbim de un copil de vârstă mai mare, noi pregătim copilul. Cel mai mare copil adoptat a avut 12 ani, înţelegea şi îşi dorea să fie adoptat. El a fost găsit în Registrul Naţional al Copiilor Greu Adoptabili dar astfel de situaţii, la asemenea vârste, sunt foarte rare. Cel mai mic copil adoptat anul acesta are 2 ani, iar cel mai mare este acesta, de 12 ani", susţine Alina Ciorsac.

În 2016, 13 copii din judeţ au fost încredinţaţi în vederea adopţiei, iar în anul 2015, numărul lor a fost de zece.

 

Spune-ne opinia ta