Chiar dacă iarna nu are tocmai aspectul la care ne-am fi aşteptat, în condiţii de aproape- primăvară, copiii noştri răcesc. Nas înfundat sau curgător, privire tulbure, tuse măgărească şi tot tacâmul. Fie că au "servit" virozele încă de la grădiniţă sau şcoală, fie că au alergat şi au ajuns acasă transpiraţi, nu ne este totuna când îi vedem că o viroză îi potoleşte mai tare decât ameninţarea oricărei pedepse.

Despre bolile de sezon dar şi despre câtă libertate de mişcare le dăm copiilor în sezonul rece, am stat de vorbă cu medicul pediatru Cătălin Mihăiliuc, şeful Compartimentului de Primiri Urgenţe din Secţia de Pediatrie a Spitalului Judeţean Mavromati Botoşani.


"Afecţiunile de sezon ar fi laringitele, virozele, pneumonia. În cazul laringitei, nu ai prea multe de făcut pentru că este mai degrabă o chestiune ce ţine de anatomie. Laringele arată ca partea dintre două trunchiuri, iar în caz de laringită, se îngroaşă partea dintre cele două trunchiuri. Imaginaţi-vă un tub subţiat pe mijloc- la un moment dat se inflamează şi copilul nu mai poate respira cum trebuie, apare aşa-numita tuse lătrătoare, copilul devine disfonic (modificare a timbrului sau a intensităţii vocii, n.r.) se cianozează şi vin părinţii disperaţi că nu mai poate respira copilul. Asta este singura afecţiune în care evoluţia este rapidă. Veniţi noaptea, părinţii spun, de exemplu, că în urmă cu două ore copilul nu avea nimic şi îi cred pentru că evoluţia este fulminantă. Dar pe măsură ce copilul creşte, creşte şi diametrul laringelui şi afecţiunea scade ca frecvenţă şi intensitate. Adultul nu mai face forme atât de urâte ale laringitei, dar la copil aşa arată", susţine medicul specialist.

Care sunt primele semnale care ar trebui să alarmeze părinţii? Primul simptom este febra, o prezenţă cvasi-constantă.

"În general, eu recomand combaterea febrei la valori de peste 38,5, în condiţiile în care valorile normale ale temperaturii sunt între 36,7 şi 37,9. Dacă vorbim de sugar, de la 0-1 an, şi apoi copilul până la 2 ani, eu sfătuiesc părinţii ca la o febră de 38,1, 38,2, să dea copiilor lichide multe- ceai şi apă plată, eventual nişte vitamina C şi calciu. La peste 38,5 începem să combatem febra iar modalităţile sunt standard: Paracetamol, Ibalgin, spuneţi-i cum vreţi pentru că piaţa e plină de antitermice şi eventual un Novocalmin. Ce facem noi aici la febre de peste 39? mai administrăm un fenobarbital în scop anticonvulsiv. Nu scade febra, dar previne convulsiile", spune Cătălin Mihăiliuc.

Despre febră, cu înţelepciune

Se cuvine aici să facem o paranteză. Febra provoacă îngrijorări, dar când este cazul să luăm măsuri? "De exemplu, apare febra după un vaccin, la 24-48 de ore. Unii infecţionişti spun că febra este o reacţie a organismului. Nu vom lăsa copilul cu 39- 40 febră, atunci trebuie să o combatem. O curiozitate: bătrânii nu fac febră! Fac subfebrilităţi. Paracetamol, Nurofen, împachetări, eventual Fenobarbital, dar prescris de medic", susţine medicul.


Antibioticul trebuie administrat numai la sfatul medicului!

Când începem să administrăm antibiotice? Când sunt ele necesare?

"Din păcate, antibioticul a devenit aşa, desuet. Dăm antibiotice copilului şi la febră, deşi nu trebuie! Am avut multe mame care au venit cu copilul la medic după ce au administrat copilului antibiotic, cel mai comun fiind Augumentin-ul, şi nu au dat un simplu antitermic, mult mai eficient. Aveam un profesor care le cerea mamelor să-i arate prospectul de la Augumentin, acolo unde ar trebui să scrie că scade febra. Un Paracetamol ar fi foarte bun, nu antibiotic!", explică pediatrul.

Excesul de antibiotic şi mai ales administrarea lui atunci când chiar nu este cazul are o mulţime de reacţii adverse, în primul rând sensibilizând organismul.

"Să spunem că face febră copilul şi îi dăm antibiotic. Dar peste o săptămână se îmbolnăveşte cu adevărat, face o pneumonie, o angină pultacee (amigdale inflamate şi acoperite cu un depozit albicios, n.r.), iar copilul nu mai răspunde la antibiotic. Adică sensibilizezi organismul la un antibiotic, iar când apare o boală, este nevoie de doze mai mari de antibiotic, asocieri de antibiotice. Deci antibiotic numai la recomandarea medicului, nu aiurea", spune Cătălin Mihăiliuc.
 
Şi totuşi, ce facem cu copilul "virusat"?

"În primul rând, dăm medicamentele simptomatice, Paracetamol, Ibuprofen sau Novocalmin. Dacă febra persistă, ducem copilul la medic, pentru că numai el decide dacă şi când este nevoie de antibiotic. Administrat după ureche sau după cum a spus vecina că ei i-a mers bine, nu e în regulă. Am văzut copii de aceeaşi vârstă şi cu aceeaşi boală care au reacţionat diferit la acelaşi tratament. Tratamentul cu antibiotic trebuie iniţiat neapărat la indicaţia unui medic", susţine Cătălin Mihăiliuc.

Colectivitatea, piatra de încercare a copilăriei

Dacă am înţeles cum ne tratăm copiii, poate ar fi bine să vedem şi cum îi menţinem sănătoşi. Vorbim de copii ai căror părinţi sunt ocupaţi cu locurile de muncă iar cei mici se desfăşoară în colectivităţi- creşe, grădiniţe, şcoli.

"Colectivitatea este o problemă. Organismul copilului devine similar celui al adultului în jurul vârstei de 5- 7 ani. Or în condiţiile în care acum copiii sunt duşi în colectivitate de la vârsta de 2-3 ani, obligatoriu că va intra în cercul vicios în care un copil tuşeşte, altul strănută, altul face bolile copilăriei. Foarte mulţi părinţi ne spun că atât timp cât copilul stă acasă este bine, dar nu mai este deloc bine când îl duce la grădiniţă sau la creşă. Nu văd cum am putea trece peste asta. Sunt copii care fac un astfel de episod de infecţie ale căilor respiratorii superioare săptămânal! Dar pot face şi lunar. În general, după 5 ani, scade frecvenţa răcelilor şi agresivitatea lor", explică pediatrul.

"Copiii au aceeaşi temperatură a corpului ca şi adulţii"

Să mai dărâmăm un mit, cel al menţinerii stării de sănătate a copilului ţinându-l strict în casă.

"Sigur că scoatem copilul afară, cum să nu? Nu îl scoatem când e bolnav, dar dacă e în regulă, copilul trebuie scos afară, la aer curat, pentru că îi face bine. Copilul nu răceşte pentru că îi este frig sau că mănâncă îngheţată. Trebuie să spunem că cele mai multe răceli, viroze, au o etiologie virală, care în 3-4 zile se poate infecta şi devine bacteriană. Orice tuse la debut este o tuse iritativă, seacă. Atunci când tusea devine productivă, "rupe", apare atunci suprainfecţia bacteriană, adică o evoluţie normală a bolii. În plus, trebuie să-i asigurăm copilului un confort termic, nu este cazul să-l îmbrăcăm cu trei căciuli, patru pulovere, trei perechi de pantaloni, aşa cum mai vin unele mămici la spital, iar copiii sunt transpiraţi. Copiii au aceeaşi temperatură a corpului ca şi adulţii, or încotoşmănat cu multe haine, transpiră şi mai rău răceşte", concluzionează medicul Cătălin Mihăiliuc.

Mai mult, în speranţa că vom avea parte şi de zăpadă iarna asta, lăsaţi copiii şi la sanie. Chiar dacă vor veni cu pantalonii uzi, chiar cu ţurţuri, nu vă îngrijoraţi. Schimbaţi hainele şi lăsaţi-i să trăiască, aşa cum aţi făcut-o şi voi- părinţii când eraţi copii.