Luna septembrie dedicată cunoașterii și combaterii maladiei Alzheimer

Luna septembrie dedicată cunoașterii și combaterii maladiei Alzheimer

Desfășurată pe parcursul lunii septembrie, campania mondială pentru cunoașterea și combaterea maladiei Alzheimer culminează cu marcarea, în data de 21, a Zilei mondiale pentru combaterea Alzheimer.

Perspectiva bolii Alzheimer devine una înfiorătoare, întrucât puține boli reușesc să impacteze atât de puternic nu doar pacientul, ci mai ales familia pacientului, ce va fi martora unei deteriorări continue a persoanei dragi.

 „Demența Alzheimer este cea mai invalidantă formă de demență, iar pentru îngrijirea unui bolnav este nevoie de două sau chiar trei persoane. Diagnosticarea unei persoane cu Alzheimer distorsionează viață familiei acelei persoane. De cele mai multe ori, pacientul se prezintă la medic adus de aparținători, când este deja în stadiul II sau III de boală”, a declarat dr. Marcel-Alexandru Găină, medic rezident psihiatru în cadrul Institutului de Psihiatrie „Socola” Iaşi.

Demența Alzheimer este o afecțiune neurodegenerativă, progresivă, ireversibilă a creierului, ducând la deteriorarea funcțiilor cognitive cu pierderea capacității intelectuale și a valorii sociale, asociată cu tulburări de comportament.

„În psihiatrie ne confruntăm de cele mai multe ori cu tulburări al căror substrat biologic nu poate fi identificat cu stadiul actual al cunoașterii. Demența Alzheimer este însă o boală propriu-zisă și, cu toate că medicul Alois Alzheimer a elucidat în urmă cu mai bine de 119 ani acumularea de fragmente proteice în plăci și ghemuri din creierul pacientei sale Auguste Deter, ce s-a deteriorat progresiv pe parcursul a 5 ani, până la deces, ceea ce este frapant ţine de faptul că, actualmente, confruntându-ne cu un caz similar, NU AM PUTEA ADUCE UN PROGRES SEMNIFICATIV unui pacient cu această maladie cronică, progresivă și, în final, letală”, a declarat dr. Brânduşa Vornicu, medic primar psihiatru în cadrul Institutului de Psihiatrie „Socola” Iaşi.

Creierul uman, format din aproximativ o sută de miliarde de neuroni (aproape cât numărul de stele prezent în galaxia noastră), este constituit dintr-un substrat neuronal, fizic, palpabil, înconjurat de o mare de lichid cefalo-rahidian ce conține substanțele ce dau gust vieții noastre (neuromediatorii, cum ar fi serotonina – hormonul fericirii, dopamina – responsabilă de motivație, acidul gamma amino butiric – liniște, noradrenalina – responsabilă de răspunsul nostru în situațiile limită cu care ne confruntăm, și, nu în ultimul rând, acetilcolină - implicată activ în procesele de memorie și care este afectată major în boală Alzheimer).Nu nivelul acestor mediatori este cel ce ne influențează direct, ci tocmai prezența lor strict în locul în care doi neuroni creează o punte, o legătură denumită sinapsă. Tocmai această sinapsă devine ineficientă în boală Alzheimer, fiind acoperită de un surplus al deșeurilor proteice dintr-o anumită proteină numită amiloid beta 42.

„Așadar, sinapsa, acest poligon al dispoziției noastre unde se trage cu neuro-mediatori devine un spațiu inert, greu responsiv, înglodat într-o cantitate prea mare din proteină amiloid beta 42, o proteină produsă în mod normal în creierul nostru, cu un rol important atâta timp cât se regasește în cantități mici – rol de apărare (vaccinul împotriva acestei proteine, considerat o posibilă vindecare a bolii, s-a soldat cu multiple infecții la nivel cerebral). Dintr-un motiv încă necunoscut, creierul nostru este incapabil să epureze suficient această proteină”, afirmă dr. Vornicu.

În timpul fazei de somn profund, REM (rapid-eye-movement), micropulsuri de lichid cefalo-rahidian spală suprafața creierului într-o manieră asemănătoare unui turbojet, asigurând o bună funcționare în următoarea zi. Dar, într-o lume în care a fi ocupat a devenit un scop în sine, somnul este subevaluat, iar lipsa a măcar 4 cicluri de somn de 90 minute în fiecare seară, în special intervalul 22:00 – 04:00, când balanța hormonală este prielnică și nivelul de melatonină este cel mai ridicat, ne predispune să acumulăm diferite toxine, fapt ce ne crează o astenie fizică și psihică, precum și oboseală diurnă semnificativă. Să nu uităm faptul că în lipsa somnului, creierul se va autodigera. Somnul reprezintă odihnă activă: la fel cum o mașinărie mecanică are nevoie de schimbul de ulei la un anumit număr de kilometri, omul are nevoie de minim 7 ore de somn, în fiecare noapte.

Cum ne putem apăra? Conceptul de rezervă congnitivă prinde din ce în ce mai mult teren: asemănator unui mușchi, creierul nostru va dobândi prin exercițiu o creștere a potențialului global și implicit o reziliență, o capacitate de a se adapta situațiilor neprevăzute sau necunoscute. Așadar, a citi o carte, a rezolva integrame sau orice ieșire din zona de confort, de adaptare la o situație neprevăzută, va crește capacitatea de adaptare a persoanei la mediu.

Referitor la situația din România, aici nu avem un sistem standardizat privind asistența pacienților cu demență Alzheimer. Nu există un cadru legislativ care să promoveze diagnosticarea precoce a bolii și demenței Alzheimer. Cercetarea clinică și fundamentală a bolilor neurodegenerative, respectiv boala și demența Alzheimer, este insuficient abordată şi se impun crearea de servicii medicale specifice acestei categorii de bolnavi, un registru unic, național, de evidență a pacienților cu demență Alzheimer.

Demență Alzheimer, după Stephen Stahl (2013) înseamnă afectarea memoriei (amnezia), a verbalizării (afazia), a funcțiilor motorii (apraxia), tulburări de recunoaștere (agnozia), afectarea funcțiilor executive, modificări de personalitate.

 „Așadar, demența este o maladie devastatoare ce transformă o ființă umană într-un mecanism biologic distorsionat. Se cunosc peste 25 tipuri de demență (Stahl 2013), dar incidența și prevalența demenței Alzheimer este pe primul loc (peste 50% dintre demenţe sunt catalogate că demenţe Alzheimer). Se estimează că în următorii 30 ani, pe glob va fi afectată o persoană din 85, astfel încât, în 2050, la nivel mondial vor exista peste 100 milioane de bolnavi cu demență Alzheimer (Stahl 2013)”, afirmă dr. Găină.

Conform Raportului Asociației Mondiale Alzheimer, în 2015 erau diagnosticate cu demență Alzheimer 46,8 milioane persoane, un mare număr fiind nediagnosticate. În România, în 2017, prof. dr. Cătălina Tudose, președinta Societății Române Alzheimer confirma diagnosticarea a 300.000 de pacienți cu demență Alzheimer.

Numărul de pacienți cu diagnosticul de demență, respectiv demență Alzheimer, asistați în Institutul de Psihiatrie „Socola” Iași în perioada 2015-2019 a fost:

 

                Demenţă            Demenţă Alzheimer

2015      3986      420

2016      4102      349

2017      3565      316

2018      3205      390

2019      3596      414

 

Dacă e să ne referim la Europa, 5 milioane de oameni suferă de demență, diagnosticandu-se aproximativ 14-15.000 de persoane anual. Prevalența este de 1% din populație și peste 5% din populația de peste 65 ani.

În prezent, boala Alzheimer nu beneficiază de un tratament curativ, medicația antidemenţială având doar rolul de a întârzia evoluția bolii, fapt care creşte substanţial importanţa diagnosticului precoce și a prevenției acestei boli.

Peste 400 studii clinice nu au avut rezultate concludente până acum, iar pe asistența acestei forme de demență s-ar putea cheltui anual peste un trilion de dolari. Având în vedere şi îmbătrânirea la nivel demografic, este de înțeles de ce cercetarea demenței Alzheimer s-a intensificat atât de mult.

„Pentru a finaliza într-o manieră optimistă, cercetători ai Unviersității Washington au reușit să identifice un anticorp - adică o componetă proteică a sistemului nostru imunce are capacitatea de a recunoaşte și epura diferiți agenți patogeni (virusuri și bacterii sau substanțe străine cum este în acest caz apolipoproteina E, respectiv plăcile de amiloid deja formate) - deocamdată pe modele animale, urmând a fi transferat în studii clinice”, a declarat dr. Brânduşa Vornicu, medic primar psihiatru în cadrul Institutului de Psihiatrie „Socola” Iaşi.

 

Spune-ne opinia ta

Vezi alte știri publicate de Anca Savel

Filarmonica Botoșani invită publicul la concert simfonic

astăzi, 12:33
221

Filarmonica Botoșani invită publicul la concert simfonicFilarmonica „George Enescu”  Botoșani invită publicul, vineri, 23 octombrie 2020, începând cu ora 18.30, la...

Botoșănenii pot dona hrană animalelor în boxpaletul special amenajat pentru ele

astăzi, 12:02
201

Iubitorii frumoaselor patrupede au ocazia de a dona, începând de miercuri, hrană sau orice altceva le-ar fi de folos animalelor. Noul proiect este inițiat de un cabinet veterinar din Bot...

Palatul Copiilor Botoșani s-a alăturat proiectului european „My water footprint”

astăzi, 11:20
141

Reprezentanții Palatului Copiilor Botoșani au anunțat că elevii înscriși în cadrul cercului Protecția Mediului vor fi implicați, pe parcursul întregului an școlar, în d...