Durerile de cap sunt sâcâitoare, strică buna-dispoziţie şi pot transforma o persoană cu poftă de viaţă într-una letargică în câteva minute. Ne trezim dimineaţa cu cefalee şi abia aşteptăm momentul în care vom ajunge înapoi în pat, în speranţa că somnul va ameliora durerea, dacă pastilele nu au reuşit. Unele sunt moderate, suportabile, altele însă ne lasă şi cu senzaţie de vomă şi inapetenţă.

Am fi preferat ca în materialul de faţă să citiţi opiniile specialiştilor neurologi botoşăneni, de la Spitalul Judeţean de Urgenţă Mavromati Botoşani, însă medicii Magdalena Tudor, Marinela Simon, Cătălina Lăzărescu şi Simona Vasiliu nu au avut disponibilitatea de a răspunde întrebărilor noastre. În atari condiţii, am căutat părerile altor specialişti din ţară.

Potrivit literaturii de specialitate, durerile de cap se pot împărţi în două grupe mari: primare și secundare. Cefaleea primară nu este rezultatul unei alte probleme medicale și include: cefaleea de tip tensional (cea mai comună, de intensitate ușoară spre moderată, nu se agravează la activitățile de rutină), cefaleea de tip cluster (mai rară, dar cea mai severă formă şi se manifestă cu durere intensă, localizată în regiunea oculară) și migrena.

"Migrena este a doua ca frecvență și nu are o cauză cunoscută. Durerea poate fi moderată sau severă, fiind descrisă deseori ca având caracter pulsatil, persistent și sâcâitor. O criză migrenoasă poate dura de la 4 ore până la trei zile și de obicei apare cu o frecvență de la unul la patru episoade pe lună. În plus, poate asocia sensibilitate la lumină și zgomote, senzația de greață sau vărsături. Uneori migrena poate fi precedată de simptome precum: furnicături, senzația de amorțeală la nivelul membrelor, flash-uri luminoase, scăderea vederii, acest tip fiind cunoscut sub numele de migrenă cu aură", explică dr. Ana Ghițoiu, medic specialist neurologie, pentru Doctorul zilei.

Cefaleea secundară apare în cadrul altor boli sistemice sau neurologice și include: durerea sinusală (durere profundă și constantă la nivelul feței, se agravează la mișcările capului și efort), cefaleea indusă de medicamente (analgezice, opiace sau sedativ-hipnotice), cefaleea post traumatism cranian, cefaleea din tumorile craniene, cefaleea de origine cervicală etc.

"Cefaleea, în special migrena, are tendința să apară și la alți membri ai familiei. Copiii care au migrene au cel puțin unul dintre părinți afectați! Însă trebuie să avem în vedere faptul că migrena poate fi declanșată și de anumiți factori din mediu familial, precum: fumatul indirect, mirosurile puternice de parfum sau detergenți folosiți în gospodărie, expunerea la anumiți alergeni, consumul unor anumite alimente (fast food, dulciuri procesate, ciocolată), stress-ul, poluarea, lumina puternică, schimbările din atmosferă", avertizează dr. Ana Ghițoiu.

Tratamentul optim al cefaleei este determinat de mai mulți factori, inclusiv tipul, frecvența și cauza acesteia. De asemenea, trebuie să avem în vedere faptul că nu toate durerile de cap necesită atenție medicală.

"Este foarte important ca pacienții să aibă în vedere că folosirea îndelungată a analgezicelor fără prescripție medicală poate duce la apariția unei cefalee cronice zilnice! La nivel mondial constatăm că 4% din populație suferă de cefalee cronică, iar din acest procent o proporție mare este ocupată de cefaleea cronică indusă medicamentos", explică dr. Ana Ghițoiu.

Pe de altă parte, durerile de cap pot fi şi un simptom al accidentului vascular cerebral, alături de starea de amorţeală, slăbiciune sau paralizie a feţei, braţului sau piciorului, de obicei pe o parte a corpului, tulburări de vedere la un ochi sau la ambii, precum vedere neclară, înceţoşată, cu pete, vedere dublă sau pierderea vederii, dar şi confuzie, tulburări de vorbire sau de înţelegere.

Accidentul vascular cerebral hemoragic este cauzat de o sângerare în interiorul creierului- aşa numita hemoragie intracerebrală sau în spaţiul din jurul creierului- hemoragia subarahnoidiană. Sângerarea în interiorul creierului poate fi rezultatul unei valori crescute pe un timp indelungat a tensiunii arteriale. Sângerarea în spaţiul din jurul creierului poate fi cauzată de ruperea unui anevrism sau de tensiunea arteriala crescută, care nu a fost ţinută sub control.

În toate cazurile şi oricum ar fi cefaleea pe care o simţiţi, cel mai bun tratament este cel pe care vi-l prescrie un medic specialist, în urma unor investigaţii medicale.

Rubrica "Sănătate" este un proiect al Ştiri.Botoşani.Ro şi are drept scop promovarea prevenţiei în sănătate, a educaţiei medicale, apelând direct la sfaturile specialiştilor botoşăneni, într-o epocă în care auto-medicaţia şi folosirea tot mai frecventă a leacurilor "după ureche" devin din ce în ce mai nocive.