De știut: Factorii de risc si masurile de prim-ajutor in cazul atacului de cord

De știut: Factorii de risc si masurile de prim-ajutor in cazul atacului de cord

Atacul de cord reprezinta o urgenta medicala, caracterizata prin blocaje la nivelul arterelor coronare. Aceste blocaje duc la reducerea sau oprirea fluxului sanguin catre muschiul inimii, putand provoca daune la acest nivel. Daca fluxul de sange nu este restabilit rapid, exista un risc crescut de deces.

Atacul de cord poate sa apara atunci cand un cheag de sange se blocheaza intr-o artera, din cauza unei ingustari provocate de o acumulare de lipide. Acumularea de lipide poarta numele de placa de aterom.

Acest lucru poate surveni din cauza valorilor crescute din sange a colesterolului sau a grasimilor saturate sau nesaturate.

Semne si simptome

Semnele si simptomele atacului de cord difera de la persoana la persoana. Cu toate acestea, cele mai frecvente simptome sunt urmatoarele:
- Durere severa in piept, cu caracter de „gheara”, ce dureaza mai multe minute;
- Dispnee;
- Senzatie de disconfort si presiune;
- Senzatie de durere in mandibula, brate, gat sau spate;
- Greata;
- Fatigabilitate;
- Transpiratii.

Exista multe alte simptome ce pot sa apara in timpul unui atac de cord, iar simptomele pot sa difere intre barbati si femei. Totusi, durerea severa in piept si dificultatile de respiratie sunt cele mai frecvente.

Atacul de cord reprezinta o urgenta medicala grava, iar daca apar simptomele prezentate anterior, este necesara solicitarea imediata a asistentei medicale de urgenta.

Factori de risc

Anumiti factori pot creste riscul de a suferi un atac de cord.

Hipertensiunea arteriala

Tensiunea arteriala crescuta reprezinta un factor de risc pentru atacul de cord. Tensiunea arteriala normala la adulti se refera la valori cuprinse intre 90/60 mmHg si 120/80 mmHg.

Pe masura ce valorile tensiunii depasesc 120/80 mmHg, creste si riscul de dezvoltare al bolilor cardiace. Hipertensiunea arteriala afecteaza arterele si accelereaza riscul de depunere al placilor de aterom.

Nivelurile ridicate de colesterol

Un alt factor de risc al atacului de cord este reprezentat de valorile crescute ale colesterolului din sange. Valorile colesterolului pot fi scazute printr-o dieta sanatoasa si activitate fizica, dar si prin medicamentatie.

Valorile crescute ale trigliceridelor

Nivelurile ridicate ale trigliceridelor cresc riscul de a suferi un atac de cord. Trigliceridele sunt grasimi ce pot contribui, in cantitati mari, la acumularea placii de aterom, blocand arterele.

Diabetul zaharat si nivelurile ridicate ale zaharului din sange

Diabetul este o afectiune care determina cresterea nivelului de zahar sau glucoza din sange.

Nivelurile ridicate ale zaharului din sange pot deteriora vasele sanguine si, eventual, pot duce la boli coronariene. Afectarea arterelor coronare reprezinta o stare grava de sanatate ce se poate complica cu un atac de cord.

Obezitatea

Riscul de a suferi un atac de cord este mult mai crescut la persoanele supraponderale. Obezitatea este asociata, de asemenea, cu diverse afectiuni ce cresc riscul unui atac de cord, inclusiv diabet, hipertensiune arteriala si niveluri crescute ale colesterolului si trigliceridelor.

Fumatul

Fumatul reprezinta un factor de risc pentru atacul de cord. Acest viciu poate duce, de asemenea, si la alte afectiuni precum boli cardiovasculare si pulmonare sau chiar cancer.

Varsta si sexul

Riscul de a suferi un atac de cord creste odata cu varsta. Barbatii au un risc mai mare de atac de cord dupa varsta de 45 de ani, iar femeile au un risc crescut dupa 55 de ani. Sexul masculin este mai predispus de a suferi un atac de cord decat sexul feminin.

Istoricul familial

Riscurile de a avea atac de cord cresc daca exista un istoric familial cu aceasta afectiune. Riscul este deosebit de ridicat daca in familie exista membri de sex masculin care au dezvoltat probleme cardiace inainte de varsta de 55 de ani.

De asemenea, riscul creste daca in familie au fost persoane de sex feminin cu boli de inima inainte de 65 de ani.

Alti factori

Alti factori care pot creste riscul de atac de cord includ:
- Stresul;
- Sedentarismul;
- Utilizarea drogurilor, in special cocaina si amfetaminele;
- Preeclampsia sau hipertensiunea arteriala in timpul sarcinii.

Diagnostic si tratament

Diagnosticul de atac de cord este stabilit de catre medic dupa efectuarea unui examen fizic si dupa revizuirea istoricului medical.

De asemenea, medicul poate cere efectuarea unor investigatii precum:
• Ecocardiografia;
• Electrocardiografia;
• Cateterism cardiac;
• Angiografie;
• Radiografie toracica.

In cazul unei persoane care a suferit un atac de cord, medicul poate recomanda urmatoarele proceduri de tratament:

Angioplastie. Prin aceasta metoda, zona blocata din artera este deschisa folosind un balon sau prin indepartarea zonei de acumulare.

Stent. Aceasta metoda foloseste un tub din plasa de sarma, ce este inserat in artera pentru a o mentine deschisa.

Operatie de bypass coronarian. Aceasta operatie presupune reorganizarea vaselor de sange din jurul blocajului.

Chirurgia valvelor cardiace. Presupune inlocuirea chirurgicala a valvelor cardiace.

Pacemaker. Aceasta metoda implica implantarea sub piele a unui stimulator cardiac. Acest dispozitiv este conceput pentru a ajuta inima sa mentina un ritm normal.

Transplant de inima. Un transplant este efectuat in cazuri severe, in care atacul de cord a provocat moartea tesutului cardiac.

Medicamentatie. Medicul poate prescrie medicamente pentru atacul de cord, inclusiv: aspirina, trombolitice, anticoagulante, antiplachetare, analgezice, nitroglicerina si medicamente pentru controlul tensiunii arteriale.


Primul ajutor si masurile ce trebuie luate in cazul unui atac de cord

Atacul de cord reprezinta o urgenta medicala grava. Daca se suspecteaza ca o persoana poate avea un atac de cord, atunci trebuie ceruta asistenta medicala de urgenta.

Masurile ce trebuie luate in cazul unui atac de cord sunt urmatoarele:

- Apelarea imediata a numarului 112 si solicitarea asistentei medicale de urgenta. Cu cat persoana afectata ajunge mai repede la un spital, cu atat sunt mai mari sansele de supravietuire si recuperare.

Ambulanta reprezinta cea mai buna cale de a ajunge la spital in mod sigur. In ambulanta, persoana cu atac de cord poate fi monitorizata si i se poate institui un tratament de urgenta.

- Dupa apelarea numarului de urgenta, operatorul poate recomanda administrarea de nitroglicerina sau aspirina, daca sunt disponibile. Aspirina poate ajuta la incetinirea sau reducerea coagularii si blocarii fluxului sanguin. Acest lucru poate limita daunele pe care inima le poate suferi si poate salva viata.

- In cazul in care persoana care a apelat serviciul de urgente este aceeasi cu cea care sufera atacul de cord, este indicat ca aceasta sa ramana calma, sa deschida usa de la intrare si sa ramana pe podea langa usa, pentru a ajuta paramedicii sa o gaseasca cu usurinta.

- In unele cazuri extreme, serviciul de ambulanta nu poate ajunge imediat la persoana afectata. Din acest motiv este necesar ca instructiunile primite de la operatorul serviciului de urgente sa fie urmate cu strictete.

Uneori poate fi nevoie de inceperea resuscitarii. Persoanele fara pregatire medicala pot salva viata pacientului doar efectuand masaj cardiac.

Efectuarea masajului cardiac

Persoana afectata trebuie sa fie asezata cu fata in sus, pe o suprafata plana. Palmele persoanei care efectueaza masajul cardiac trebuie asezate una peste alta deasupra sternului.

Dupa ce palmele au fost fixate pe stern, se poate incepe comprimarea ritmica a sternului. Frecventa comprimarilor trebuie sa fie de aproximativ 100 de compresii pe minut. Pentru ca masajul cardiac sa fie eficient, compresiile trebuie sa impinga sternul aproximativ 3-4 centimetri.

sfatulmedicului.ro

 

Spune-ne opinia ta

Vezi alte știri

Cerbul de Aur: 71 de artişti din 21 de ţări s-au înscris în concursul de interpretare

Duminică, 7 Iulie 2019
397

Organizatorii, televiziunea publică, au închis sâmbătă sesiunea de înscrieri pentru Concursul internaţional de interpretare al Festivalului Cerbul de Aur – ediţia 2019....

„Spider-Man: Far From Home”, al doilea film cu cele mai mari încasări de Ziua Independenţei

Duminică, 7 Iulie 2019
246

Pe 4 iulie, filmul regizat de Jon Watts, al şaptelea al francizei, a generat încasări de 25,2 milioane de dolari, potrivit Variety. Sursa: News.roCiteste mai mult AICI

Un tată a înălţat o dronă pentru a-şi fotografia copiii aflaţi pe plajă. La scurt timp după aceea a avut parte de un moment de infarct: „A fost un moment de la Dumnezeu”

Sâmbătă, 6 Iulie 2019
2129

În apă se aflau, în acel moment, cinci persoane, printre care trei sunt copiii lui Dan Watson, operatorul dronei, potrivit unui articol publicat pe platforma MSN News.Pe aceeaşi plaj...