Ne referim la o instanţă a Tribunalului Botoşani pentru că sentinţa de fond a dat dreptate celei în favoarea căreia bătrâna a înclinat balanţa.
Povestea începe în ianuarie 2014 când trei nepoţi ai unei bătrâne se adresează Judecătoriei Botoşani pentru ca instanţa să decidă anularea testamentului prin care femeia, care la momentul decesului avea 86 de ani, lăsase tot ce avea unei femei care o îngrijise în ultimii săi ani de viaţă şi căreia îi ceruse să o înmormânteze în Orăşeni Deal.
Nici nu avea mult, ceva mai bine de un hectar de teren arabil, însă rudele bătrânei au acuzat-o pe femeie că a păcălit-o pe bătrână dar a păcălit şi o casă notarială pentru a se alege cu tot ce avea decedata. Rudele bătrânei susţineau că ele au avut grijă de bătrână, că au internat-o în urmă cu mai mulţi ani în Secţia de Psihiatrie pentru că suferea, printre altele, de demenţă dar că problemele de sănătate ale propriilor lor mame le-au împiedicat să se mai îngrijească şi de bătrână.
Însă, spuneau ele, femeia care s-a ales cu toată "averea" şi-ar fi calculat fiecare mişcare şi ar fi determinat-o pe bătrâna bolnavă să semneze un testament precum şi o procură prin care să majoreze suprafaţa de teren pe care o avea, în condiţiile în care nu era în deplinătatea facultăţilor mintale iar starea ei de sănătate era mult degradată.
De partea cealaltă, femeia acuzată că ar fi păcălit-o pe bătrână a povestit că a găsit-o pe aceasta neîngrijită şi abandonată, ea fiind cea care a avut grijă de ea, alături de întreaga sa familie, "adoptând-o" ca pe o bunică. Tocmai datorită modului cum a fost îngrijită, bătrâna i-a cerut să fie înmormântată în satul femeii şi să preia întregul său avut. Când însă bătrâna a avut nevoie de îngrijiri de specialitate, femeia susţine că, având acordul ei, a internat-o pe bătrână la Unitatea Medico- Socială Suliţa, unde a vizitat-o în continuare şi i-a dus tot ce era necesar.
Cât despre starea de sănătate mintală, femeia susţine că în niciun act medical, în care medicul de la UAMS a făcut însemnări, nu există vreo observaţie de demenţă, ca atare nu se poate reţine că ar fi profitat de starea psihică a bătrânei pentru a o determina să-i cedeze averea.
Variante similare ale poveştii au avut şi martorii care au povestit cum, înainte de a fi preluată de către femei, bătrâna era singură şi nu avea nicio rudă care s-o îngrijească sau măcar s-o viziteze, ba mai mult, era în conflict cu pretinşii moştenitori.
Judecători de la Judecătoria Botoşani au reţinut că în urmă cu mai mulţi ani moştenitorii au încercat să anuleze în instanţă şi actul prin care bătrâna intrase în posesia acelei suprafeţe de teren. De asemenea, au luat în calcul şi faptul că actul juridic al testamentului a fost întocmit în condiţii de legalitate. Ca atare, au respins solicitarea rudelor bătrânei, de anulare a testamentului.
Acestea nu au fost însă de acord cu decizia instanţei, astfel că au atacat-o la Tribunalul Botoşani unde procesul încă se judecă.
