Astfel, coşul de fum neprotejat faţă de materialele combustibile a dus la izbucnirea flăcărilor, iar proprietara, de 65 de ani, nu a reuşit să se mai salveze. 

A fost scoasă de vecini, însă nu s-a mai putut face nimic pentru ea. Flăcările au distrus o parte din acoperişul casei şi bunurile dintr-o cameră. 

Recomandările specialiştilor cu privire la întreţinerea şi construirea coşurilor de fum:

coşurile de fum vor fi obligatoriu verificate, reparate şi curăţate periodic (în mod obligatoriu la începutul sezonului rece), de persoane specializate şi autorizate;

CITEȘTE ȘI: "Când au văzut moldovenii prima dată un lift"

 

•    în podurile clădirilor, coşurile se tencuiesc pe interior şi pe exterior şi se dau cu var, pentru a se putea observa cu uşurinţă eventualele fisuri prin care ar putea pătrunde scântei ce pot fi surse de aprindere, dacă în zona lui sunt materiale combustibile;

•    coşurile de fum se vor izola faţă de elementele combustibile ale planşeelor prin îngroşarea zidăriei de cărămidă a coşului cu 25 cm; în spaţiul dintre coş şi planşeu se recomandă introducerea unui strat de materiale necombustibile;

•    la trecerea prin acoperiş se lasă o distanţă de cel putin 10 cm între faţa exterioară a zidăriei coşului şi elementele combustibile ale acoperişului;

•    nu este permis ca în coşuri să fie încastrate elementele combustibile ale acoperisului, planşeului etc.;

•    în podul clădilor şi în încăperi nesupravegheate, pardoseala din dreptul uşiţei de curăţare se protejează cu materiale incombustibile;

CITEȘTE ȘI: "Joaca cu chibriturile provoacă noi daune: Doi puști au dat foc la casă iar o famil..."

 

•    gurile de evacuare ale coşurilor de fum din clădirile cu învelitori combustibile de prevăd cu dispozitive de protecţie contra scânteilor (grătare din sârmă);

•    se interzice folosirea improvizaţiilor la burlanele metalice de evacuare a fumului cu coturi multiple, montate pe lânga pereţii combustibili sau în apropierea materialelor combustibile.