Un studiu al companiei de consultanță GfK privind privind puterea de cumpărare în Europa 2018 arată disproporÈ›ionalități majore între regiunile din România, Moldova È™i sud-estul țării (cu excepÈ›ia BucureÈ™ti – Ilfov) fiind cele mai slabe la acest indicator, scrie G4Media.ro.
La nivelul întregii țări, venitul net anual disponibil pe cap de locuitor a crescut cu 18% în 2018 față de anul precedent, ajungând la 5.083 euro, de la 4.556 euro în 2017 È™i 4.181 euro în 2016, potrivit studiului citat.
JudeÈ›ele BotoÈ™ani, Vaslui, CălăraÈ™i È™i Giurgiu reprezintă polii extremi, cu cea mai mică putere de cumpărare. Urmează în clasament Suceava, NeamÈ›, Vrancea, Buzău, IalomiÈ›a, Teleorman, Olt È™i MehedinÈ›i la mică distanță de primele. Grupul judeÈ›elor cu putere de cumpărare sub media naÈ›ională este completat de Satu-Mare, MaramureÈ™, BistriÈ›a-Năsăud, Harghita, Covasna, Bacău, IaÈ™i, Brăila, Tulcea, Vâlcea, Dolj, CaraÈ™-Severin, Gorj, Sălaj, MureÈ™.
JudeÈ›ele situate aproape de nivelul mediei pe È›ară din punctul de vedere al puterii de cumpărare sunt acelea care includ oraÈ™e aflate în competiÈ›ia dezvoltării: Prahova, ArgeÈ™, ConstanÈ›a, Alba È™i Arad. Aici se prefigurează creÈ™teri economice notabile, ele servind drept sateliÈ›i ai marilor centre economice È™i beneficiază de investiÈ›iile jucătorilor care îÈ™i reamplasează activitățile în proximitatea marilor centre economice care devin neîncăpătoare (Cluj, TimiÈ™oara, BraÈ™ov). Tot aceste oraÈ™e ocupă locuri de top la absorbÈ›ia fondurilor europe È™i la dezvoltarea infrastructurii. Arad È™i-a asigurat un număr foarte mare de conexiuni de transport cu reÈ›eaua europeană de drumuri, în timp ce Alba Iulia este lider naÈ›ional absolut în rândul oraÈ™elor inteligente din È›ară, cu cele mai multe proiecte smart city implementate.
Grupul judeÈ›elor cu putere de cumpărare peste medie debutează cu BraÈ™ov È™i Sibiu,”stelele” pe harta dezvoltării economice a țării È™i motoarele zonei centrale a României. De mai mulÈ›i ani aici se configurează o nouă zonă industrială a țării care atrage masiv investiÈ›ii, potrivit GfK.
BraÈ™ov s-a dezvoltat pe mai multe segmente de piață, în principal pe imobiliare È™i Business Service, datorită numărului de oameni cu deprinderi tehnice ÅŸi abilităţi lingvistice, a poziÅ£ionării geografice centrale, a costurilor mai scăzute faţă de alte locaÅ£ii ÅŸi a condiÅ£iilor foarte bune de trai. Totodată, judeÈ›ul deÈ›ine cele mai multe parcuri industriale din È›ară (10), după Prahova (15) È™i Cluj (11), iar dezvoltarea industriei automotive È™i retail a generat È™i un boom al construcÈ›iilor rezidenÈ›iale. Astfel, în 2017 s-a finalizat cel mai mare număr de locuinÈ›e în ansambluri rezidenÈ›iale din istoria postdecembristă a BraÈ™ovului.
Sibiu, la rândul său, a devenit un magnet pentru investitorii care vin în România, fiind atractiv pentru industria auto È™i IT. Cel mai mare angajator industrial din judeÈ› È™i gigantul în industria auto – Continental – È™i-a extins investiÈ›ia în 2018, urmat de alÈ›i jucători mari (Kika Automatizare) care îÈ™i transferă activitățile în această regiune.
Cluj, TimiÈ™ È™i Ilfov, în frunte cu BucureÈ™tiul sunt polii tradiÈ›ionali de dezvoltare ai țării (cu roÈ™u pe hartă) unde puterea de cumpărare e cu cel puÈ›in 20% peste media pe È›ară. Aceste zone îÈ™i menÈ›in stabile ritmurile de dezvoltare È™i au calitatea de ”difuzori” de investiÈ›ii pentru zonele din proximitate, aducându-le corecÈ›ii pozitive.
În general, motivele pentru care se dezvoltă oraÈ™ele în afară de BucureÈ™ti È›in de forÈ›a de muncă ieftină È™i educată. Industriile care au găsit cele mai bune oportunități în astfel de oraÈ™e sunt industria componentelor auto, IT È™i Business Service. Un alt factor important este infrastructura de transport.
Studiul GfK estimează că Sibiu, BraÈ™ov, Arad, ConstanÈ›a si Alba Iulia sunt oraÈ™ele care în curând vor cunoaÈ™te o dezvoltare mai mare decât BucureÈ™tiul, tocmai pentru că au o infrastructură bună, dar È™i centre universitare care să formeze piaÈ›a forÈ›ei de muncă. Nu în ultimul rând, un alt factor care schimbă harta dezvoltării locale este dinamica costurilor – zonele clasice de dezvoltare devin scumpe pentru noii investitori (cazul Clujului care are în 2019 cele mai scumpe terenuri de spaÈ›ii industriale din È›ară), iar asta îi determină să se orienteze spre zonele mai puÈ›in explorate ale țării.
De asemenea, competiÈ›ia regională se intensifică odată cu disponibilitatea fondurilor europene. În acest sens, unele judeÈ›e au adoptat strategii È™i alianÈ›e pentru impulsionarea atragerii acestor fonduri pentru a-È™i dezvolta infrastructura, cum este cazul ”AlianÈ›ei Vestului” – o alianță între patru judeÈ›e – Cluj, TimiÈ™, Arad È™i Oradea – menită să impulsioneze atragerea finanțărilor pentru dezvoltarea regională.
Despre studiu
Indicele privind puterea de cumpărare măsurat de GfK reprezintă venitul net anual disponibil pe cap de locuitor, din salarii, pensii, ajutor de È™omaj È™i alocaÈ›ii pentru copii, după scăderea taxelor È™i a contribuÈ›iilor sociale. PopulaÅ£ia îÅŸi foloseÅŸte puterea de cumpărare pentru acoperirea cheltuielilor pentru alimentaÅ£ie, întreÈ›inere, servicii, vacanÅ£e, asigurări, pensii private ÅŸi achiziÅ£ii din retail.
(Sursa foto: GfK; text via G4Media)