Tradițiile românilor: Ce este INTERZIS să faci pe 14 octombrie, de SFANTA PARASCHEVA

Tradițiile românilor: Ce este INTERZIS să faci pe 14 octombrie, de SFANTA PARASCHEVA

În tradițiile românilor se spune că Sfânta Parascheva, considerată ocrotitoarea Moldovei, a realizat numeroase vindecări şi alte minuni pentru cei care îşi deschid sufletul în faţa moaştelor şi se roagă cu sinceritate si credinţă.

Pentru a beneficia de ocrotirea cuvioasei, există o serie de tradiţii ce trebuie respectate.

De Sfânta Parascheva nu se lucrează, nici la serviciu şi nici în casă pentru a te feri de pericolul bolilor de ochi şi durerilor de cap. În popor se spune că ortodoxul care nu poate să ajungă la Iaşi pentru a se închina sfintele moaşte, să meargă de ziua praznicului la biserică şi să se roage cu credinţă deoarece Sfânta Parascheva îl vede şi îl aude, ajutându-l să îşi îndeplinească dorinţele.

Dacă se roagă, e bine să şi postească, pentru că rugăciunea şi postul ajută mai repede sufletul şi trupul.

În data de 14 octombrie, se fac pomeni pentru cei trecuţi în nefiinţă şi care nu şi-au găsit liniştea, au murit fără lumânare sau au fost îngropaţi fără preot. În aceast zi se împart lipii, vin şi must.

Din bătrâni se spune că cei care spală sau cos de Sfanta Parascheva se aleg cu negi la mâini. Mai mult, în această zi nu se mănâncă nuci, castraveţi sau poame în formă de cruce. Pe vremuri, la sat, nici măcar focul nu se făcea în această zi.

Se spune că vremea din 14 octombrie, de Sfânta Parascheva, vă prezice cât de frumos sau de urât va fi în restul zilelor de sărbătoare din respectivul an.

În ziua de Sfânta Parasceva, satenii întorc carul cu proțapul în fundul ogrăzii, căci se pregătesc de iarnă.

În această zi se împlinea sorocul văcarilor, ciobanilor, pândarilor și se da drumul țarinii și luncii, vițele umblând peste tot. Se organizează turmele pentru iernatul transhumant, începe coborârea oilor în zonele de iernat, se angajează ciobani pentru noul sezon pastoral, se slobod berbecii la turmele de oi, pentru prașilă, și se organizează iarmaroace de toamnă unde se valorifică produsele turmelor de oi.   

Ciobanii, în dimineață zilei de Sfântă Parascheva, caută să vadă cum s-au culcat oile: dacă stau grămadă, iarnă va fi grea; dacă stau împrăștiate, va fi ușoară.   

Iată și blestemul NEŞTIUT de sub veşmintele Cuvioasei Parascheva, așa cum apare în tradițiile noastre populare.

În fiecare an, pe 14 octombrie creştinii ortodocşi o sărbătoresc pe Sfânta Parascheva. Moaştele Cuvioasei se află la Catedrala Mitropolitană din Iaşi. Mii de oameni merg în fiecare an să se închine la racla Sfintei Parascheva, însă puţini ştiu despre blestemul de sub veşmintele care acoperă moaştele.

Veşmintele Cuvioasei Parascheva sunt croite din catifea albă, pe care sunt aplicate flori brodate. Florile de pe veșminte sunt aceleași cu cele care înfrumusețează baldachinul Sfintei Parascheva.

Puțini dintre cei care ajung să atingă moaștele Sfintei Parascheva știu că moaștele sunt îmbrăcate și cu un alt veșmânt sfânt, de care se leagă un blestem foarte puternic. Mai exact, moaștele sunt acoperite de un veșmânt ce datează din anul 1641 și pe care este pus un sigiliu, unde este menționat blestemul domnitorului Vasile Lupu și al Mitropolitului Varlaam: „Blestemat să fie cel care va împrăștia vreodată Moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva".

Despre moaștele Sfintei Parascheva se știe că acestea au puteri miraculoase, mulți credincioși mărturisind că s-au vindecat de boli grave după ce au mers să se roage și să atingă racla sfântă. Sfânta Parascheva este cunoscută ca fiind protectoarea celor care se confruntă cu probleme grave și a celor care nu își găsesc liniștea sufletească. Moaștele Sfintei Parascheva sunt păstrate la loc de cinste, într-o raclă din lemn de chiparos, care a fost realizată în secolul XIX, asta după ce racla originală ar fi ars.

 

Spune-ne opinia ta

Vezi alte știri publicate de Tudor Carare

Începem să aplicăm “soluția norvegiană”? Amenzi de până la 6.000 de lei pentru unitățile care vând băuturi alcoolice minorilor!

Duminică, 17 Noiembrie 2019
735

Pentru cei care au călătorit mult, și nu vorbesc din cărți, nu este un secret că unele capitale, precum Paris, Geneva, Zurich, Copenhaga sau Oslo, sunt printre cele mai scumpe orașe din Europa,...

Vine cu adevărat schimbarea în învățământ? Ministrul Educației: "Să învățam să gândim, nu să reproducem! Elevii muncesc mai mult decât părinții lor!"

Duminică, 17 Noiembrie 2019
1552

Noul ministru al Educației, Monica Anisie, care este profesor de limbă română de aproximativ 25 de ani, pare a face parte dintr-o generație de profesori pe care societatea românească ...

De ce nu mai pleacă românii în Italia? Ciobanii români sunt exploatați în Italia, plătiți cu 2,5 euro pe oră, și fără nicio zi liberă!

Vineri, 15 Noiembrie 2019
807

În ultimii ani, exodul românilor nu a mai urmat cursul început în anii 1990, ci a început să se îndrepte spre partea de nord a Europei, cu preponderență spre Ang...