Un robot, numit Kannon, după zeitatea budistă a milosteniei, slujeÅŸte în templul Kodaiji din Kyoto.
Adesea, religiile par a se afla de partea baricadei care valorizează viaÅ£a oamenilor ÅŸi priveÅŸte cu scepticism, mai mult sau mai puÅ£in sănătos, utilizarea tehnologiei în diferite aspecte ale vieÅ£ii.
Călugării budiÅŸti de la templul Kodaiji au făcut însă un pas înainte ÅŸi au acceptat inevitabilitatea schimbării, mai exact, ei au acceptat ca un robot să conducă unele servicii religioase, notează Techxplore, citată de Descoperă.ro .
Androidul Kannon, numit astfel după zeitatea budistă a milosteniei, ar putea pe viitor, folosind inteligenÅ£a artificială, să atingă înÅ£elepciunea absolută cu ajutorul unor unităţi de stocare adecvate. „Acest robot nu va muri vreodată, va continua să se îmbunătăţească ÅŸi să evolueze”, a declarat preotul Tensho Goto.
„Cu ajutorul inteligenÅ£ei artificiale, sper că va căpăta foarte multă înÅ£elepciune pe care să o folosească pentru a ajuta persoanele aflate în dificultate. El schimbă faÅ£a budismului”, a mai adăugat Goto.
Kannon a început să slujească la începutul acestui an ÅŸi este produsul colaborării dintre călugării templului Kodaiji ÅŸi profesorul de robotică Hiroshi Ishiguro de la Universitatea Osaka.
În ceea ce priveÅŸte detaliile tehnice, acest robot este acoperit doar în zona mâinilor, a umerilor ÅŸi a feÅ£ei cu silicon care imită pielea umană, restul componentelor acestuia aflându-se la vedere.
Robotul recită mantrele budiste în limba japoneză, traducerea acestora făcându-se pe un ecran din spatele acestuia în limbile engleză ÅŸi chineză.
Călugării speră că astfel de androizi vor putea să îi ajute să reducă distanÅ£a dintre ei ÅŸi generaÅ£iile tinere. „Tinerii probabil sunt de părere că templele sunt locuri pentru înmormântări ÅŸi pentru căsătorii”, mai spune călugărul Goto.
„Scopul budismului este uÅŸurarea durerii. Societăţile moderne aduc cu ele noi forme de suferinţă, dar scopul nostru a rămas acelaÅŸi de 2.000 de ani”, explică călugărul Goto.
În ciuda entuziasmului unor călugări precum Goto, Kannon a fost primit ÅŸi cu neîncredere sau chiar considerat o aberaÅ£ie. Conform călugărilor de la templu, acestea veneau în principal din partea turiÅŸtilor occidentali. „Japonezii nu au prejudecăţi faţă de roboÅ£i, am fost crescuÅ£i cu benzi desenate în care roboÅ£ii sunt prietenii noÅŸtri. Vesticii gândesc diferit”, a declarat Gato, mai scrie Descoperă.ro.
În plus, un reportaj video realizat de colegii de la Deutschewelle în limba engleză pare mai mult decât elocvent. Postat pe youtube.com, reportajul beneficiază de traducere în limba română, dar după setări manuale. Ca de obicei, traducerea nu este strălucită, dar vă puteÈ›i da seama cât de mare este diferenÈ›a culturală între țări puternic industrializate È™i România.
(Sursa: Descoperă.ro)
