"Cel mai bine ne pricepem, ca neam, la elaborarea de strategii şi planuri, iar o problemă poate fi îngropată definitiv, nu rezolvată, numai dacă se alcătuieşte o comisie de specialişti. Din păcate, strategiile şi planurile au scopuri ascunse, iar comisiile doar se prefac a rezolva o problemă".

Este părerea unui botoşănean care a avut răbdarea să citească Strategia Naţională pentru Siguranţă Rutieră în perioada 2016- 2020, părere împărtăşită de altfel şi de autorităţi precum şi de cei implicaţi în ceea ce înseamnă siguranţa rutieră.

Emisă săptămâna trecută, această Strategie este structurată pe trei direcţii: educaţie rutieră în şcoală- cel mai probabil la un nivel mai accentuat decât cel prezent, campanii de informare în media- de asemenea reflectate şi în prezent în media românească, precum şi îmbunătăţirea nivelului de pregătire a conducătorilor auto.

Potrivit acestei strategii, pe termen scurt este prevăzută introducerea înregistrării video a examenelor pentru obţinerea certificatelor şi atestatelor profesionale, iar pe termen lung, legea va fi amendată în aşa fel încât şcolile de şoferi să-şi poată prelungi autorizaţia de funcţionare cu condiţia ca minim 50% dintre cursanţi să promoveze examenul. Investiţia în camerele video ar aparţine statului, prin Direcţia de Permise.

Zece clase obligatorii pentru candidaţii şcolilor de şoferi

Despre înregistrarea video a examenelor s-a mai vorbit şi în urmă cu câţiva ani, când guvernul de la acel moment a stabilit inclusiv societatea care urma să vândă softul folosit de camerele video amplasate în maşină precum şi modelul de camere folosite, totul fiind o "afacere" din care ar fi avut de câştigat persoane cu funcţii înalte. Unii instructori din ţară s-au conformat, au făcut investiţia degeaba şi au rămas cu ea în maşină.

Alţii s-au împotrivit şi bine au făcut, după cum povesteşte Valentin Vechiu, liderul sindical al instructorilor auto din Botoşani. "Mai este şi chestiunea cu elevii şcolilor de şoferi care trebuie să aibă minim zece clase. Înseamnă că vom contrazice Directiva Europeană 126 care spune că elevul trebuie să ştie să scrie şi să citească, nu impune câte clase trebuie să aibă? Şi de ce zece şi nu 12? sau opt? Eu cred că şcolile mari de şoferi din Bucureşti au influenţă la cei cu răspundere şi, cum acum e o perioadă moartă, dau zor să aibă cât mai mulţi elevi, până la intrarea în vigoare a actului normativ. Directiva europeană nu face o diferenţiere între cel cu zece clase şi cel cu cinci clase. Cele zece clase nu te fac un şofer mai bun decât cel cu opt clase. Am avut un caz, un domn care ştia să citească dar nu ştia să scrie şi a luat sala", spune Valentin Vechiu.

Potrivit instructorului auto, accidentele auto nu depinde de gradul de şcolarizare al şoferilor, ci de alcoolul la volan, lipsa permisului de conducere şi eventual factorul drum. "Iată, de exemplu, ultimele accidente petrecute în Botoşani: au fost cauzate de alcool, permis anulat, suspendat. Ce vină au şcolile de şoferi aici? Pot eu să-l mai controlez după ce ia permisul? Poate examinatorul să mai facă ceva după ce a trecut examenul? Dacă el a luat permisul şi la o lună se îmbată, urcă la volan şi face accident, cine e vinovat? Şcoala de şoferi, examinatorul, psihologul?", adaugă Valentin Vechiu.

"Ba e importantă şcolarizarea, cele zece clase reprezintă învăţământul obligatoriu. De aici putem urca standardul, nu coborî", spune un şofer botoşănean, care pune însă o altă întrebare: "E corect ca eu, şofer profesionist fiind, să rămân fără pemis în timp ce conduc maşina mică, în timpul meu liber, pentru o neacordarea de prioritate, de exemplu? Nu rămân eu fără loc de muncă dacă nu am permis?", se întreabă botoşăneanul.

Instructorul auto crede că mai potrivită ar fi o ierarhie a accidentelor. "Ai făcut accident la băutură? Te iert o dată, a doua oară îţi iau permisul şi nu-l mai vezi niciodată sau suspendare pe cinci ani, aşa cum e în alte ţări din Europa", spune Valentin Vechiu.

Şi chiar aşa şi este. În Germania, de pildă, dacă un şofer este prins cu o alcoolemie de la 0,5 mg/l, plăteşte o amendă de 500 de euro, acumulează două puncte şi se alege cu permisul suspendat timp de o lună. La a doua abatere, amendă de 1000 de euro, 2 puncte de pedeapsă şi trei luni permisul suspendat. Pentru punerea în pericol a circulaţiei şi a vieţii altor participanţi la trafic, se acordă trei puncte de pedeapsă, suspendarea permisului, eventual lipsire de libertate şi o amendă consistentă.

Şcoli de şofer neautorizate dacă măcar jumătate de cursanţi nu trec examinările!

Tot în strategie este prevăzută şi neacordarea autorizării şcolilor de şoferi care nu au minimum 50% dintre cursanţi care să promoveze examenul. Comisarul-şef Dănuţ Ciubotaru, şeful Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare, spune că în judeţ sunt 120.555 de posesori de permise de conducere şi 78.176 de autovehicule, în condiţiile în care în 1989, erau 19.100 autovehicule şi 39.165 de posesori de permis de conducere.

"La nouă luni, prin Serviciul nostru, au fost examinaţi 10.900 de candidaţi la sală, din care au fost admişi 6599 de candidaţi şi respinşi 4301. La traseu, din cei 6.803 candidaţi, au fost admişi 5456, în timp ce 1.347 de candidaţi au fost respinşi. Mergem cu un procent de promovabilitate de 45% per total, la prima examinare", spune comisarul-şef Dănuţ Ciubotaru.

Potrivit acestuia, Strategia Naţională pentru Siguranţă Rutieră nu este o noutate, aceleaşi discuţii având loc şi în urmă cu câţiva ani, însă numărul accidentelor nu a scăzut. "Sunt mai mulţi factori ce concură la producerea unui accident rutier: om, vehicul, drum şi condiţii meteo rutiere. Dacă vedem că în ultimii ani, numărul de vehicule a crescut de cel puţin zece ori, numărul posesorilor de permise de conducere a crescut foarte mult nu acelaşi lucru îl putem spune despre factorul drum. Infrastructura a rămas în urmă cu mult, practic foarte puţin s-a dezvoltat după anii '90. Practic, pe acelaşi segment de drum, numărul de vehicule a crescut de zece ori faţă din urmă cu 20 de ani. Ceea ce este foarte bine, a crescut numărul posesorilor de permise de conducere pentru profesionişti, sunt foarte mulţi candidaţi pentru categoriile C şi CE", adaugă şeful Serviciului Permise.

Tocmai aceşti candidaţi pentru permisul de conducere pentru profesionişti majorează "scorul" şcolilor de şoferi, pentru că aceştia sunt deja instruiţi în manevrarea unui autoturism, ei perfecţionându-se practic atunci când se şcolarizează pentru categoriile "superioare".

În plus, nu se poate compara procentul de promovabilitate teoretică a unei şcoli de şoferi profesionişti, de 91,94%, obţinut cu 62 de elevi, cu procentul unei şcoli de şoferi categoria B care obţine un procent de 80,10% cu 407 elevi. De altfel, în statistica primelor şase luni, primele două poziţii sunt ocupate de şcoli de şoferi profesionişti.

Cu toate acestea, niciuna dintre şcolile de şoferi din Botoşani nu a fost ne-reautorizată pe motiv că nu au avut măcar jumătate dintre cursanţi care să promoveze examenul. Dar s-ar putea întâmpla, odată cu aplicarea Strategiei elaborată de Guvern.