Peste 250.000 de mii de români au emigrat doar în 2018, potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică. Un procent de aproape 40% din totalul emigranților din România sunt absolvenţi de studii superioare.

Potrivit informaţiilor furnizate de Banca Mondială, migraţia dă naştere unor preocupări legate de „exodul creierelor”, al mâinii de lucru calificate din ţările de origine, deoarece persoanele cu un nivel superior de educaţie tind să emigreze mai des în cadrul regiunii.

„Persoanele absolvente de învăţământ superior reprezintă 55% din populaţia totală a emigranţilor din Bosnia şi Herţegovina, peste 40% din emigranţii din Armenia şi Letonia şi aproape 40% din populaţiile de emigranţi din Albania, Moldova, Macedonia de Nord, Republica Kârgâzstan, Kazahstan, România şi Tadjikistan. Astfel de tipare permanente reprezintă mai degrabă un simptom şi nu o cauză a problemei de bază”, potrivit Băncii Mondiale.

Printre politicile pe termen lung care pot aborda cauzele de bază ale emigraţiei se numără întărirea guvernanţei şi consolidarea instituţiilor din ţările de origine. Politicile care vizează păstrarea forţei de lucru calificate includ promovarea sectorului privat şi stimularea creării de locuri de muncă, investiţiile în învăţământul superior şi creşterea oportunităţilor pentru femei în economie.

Astfel, cel mai recent rapot al Băncii Mondiale arată o încetinire a creşterii economice din Europa şi Asia Centrală, aceasta fiind estimată la 1,8% pentru 2019, conform celei mai recente prognoze economice din Europa şi Asia Centrală.

„Migraţia poate să contribuie la prosperitatea din regiune. Migranţii tind, în mod disproporţionat, să provină din cadrul populaţiei active şi, de aceea, pot să reducă presiunile demografice prin mărirea dimensiunii forţei de muncă, creşterea productivităţii şi accelerarea creşterii economice”, a spus Asli Demirguc – Kunt, Economistul-şef al Băncii Mondiale pentru regiunea Europa şi Asia Centrală, scrie Occidentul Românesc.com.