Primari, parlamentari, autorităţi judeţene reclamă situaţia din teren, dau vina unii pe alţii şi se uită cu disperare spre Guvern, cerând declararea stării de de calamitate naturală, însă din ecuaţie lipsesc etapele pe care aleşii noştri ar fi trebuit să le parcurgă încă din primăvară.
Situaţia este cumplită pe tot teritoriul judeţului Botoşani, seceta pedologică extremă apărând în toate măsurătorile făcute atât de Administraţia Naţională de Meteorologie, cât şi de instituţiile botoşănene. Oamenii au ajuns să se lupte pentru un litru de apă în plus, s-a ajuns la incredibila situaţie de a se fura rezervele de apă din curţile oamenilor din Avrămeni, fapt sesizat inclusiv poliţiştilor.
Secetă instalată de anul trecut
Problema este că şi vara trecută a fost secetoasă, chiar dacă nu în acelaşi grad ca această vară, dar cu toate acestea nu s-au luat niciun fel de măsuri. E drept, primarii nu pot chema ploaia, dar puteau începe demersurile - pentru care se zbat acum - cu mult timp înainte. Cum acest lucru nu s-a întâmplat, tot ce pot face acum e contabilizarea rateurilor.
Mii de fântâni secate în sate, 166.071,58 de hectare de culturi agricole afectate, animale vândute pentru că nu mai există hrană. Şi câteva canale de irigaţii ce puteau fi folosite, dar care au rămas seci. De ce? Nu se ştie.
32 de primării din judeţul Botoşani au transmis că oamenii nu au apă pentru consum, în timp ce în 40 de comune a fost invocată lipsa apei pentru animale. În aceste condiţii, greul a fost dus de către pompierii care au cărat apă în toate comunele în care a fost nevoie.Marţi, 13 septembrie, erau contabilizate 330 de transporturi de apă, cu autospeciala cu o capacitate de şapte tone. În total, 2.310 tone de apă plimbată prin judeţ- în situaţie de criză, e drept, şi în condiţiile în care pompierii au şi alte treburi. Cele mai multe transporturi de apă au fost duse la Avrămeni, Hilişeu-Horia, Nicşeni şi Vorona.
Apar aici câteva semne de întrebare. Comuna Nicşeni cere apă din luna ianuarie a acestui an, pe motiv de secetă, deşi au fost şi perioade în care a plouat binişor. Mai curios este cazul comunei Vorona, situată la câţiva kilometri de Siret, şi care a cerut ajutorul pompierilor pentru a primi transporturi de apă. Adăugăm însă că pe întreaga perioadă a anului trecut, tot în perioadă de secetă, tot pompierii au cărat 200 de transporturi de apă.
Cât priveşte Instituţia Prefectului, prefectul Dan Nechifor a declanşat demersurile pentru ajutorarea persoanelor afectate- indiferent că era vorba de fermieri sau simpli consumatori de apă, încă din luna mai. În urmă cu o lună şi jumătate, când Ştiri.Botoşani.Ro relua subiectul secetei, Dan Nechifor susţinea că încă din luna mai a trimis primarilor din judeţ liste cu ce au de făcut în momentul în care au secetă.
"Le-am spus clar că pentru a solicita ajutor de la Guvern ne trebuie nişte documentaţii, cea mai importantă fiind un studiu hidro, care să ne indice exact unde trebuie să fie făcute puţurile de mare adâncime", spunea la începutul lunii august prefectul Dan Nechifor.
Toate degetele indică Nova Apaserv
Ce-ar fi putut face primarii? Unii dintre ei se plâng de faptul că au reţele în comune, iar Nova Apaserv refuză să le preia pentru că nu vrea să facă investiţii. Exclus, spune managerul Nova Apaserv, Gabriel Cârlan, care explică şi procedura:
"Nova Apaserv aparţine ADI Aqua, formată de unităţi administrativ- teritoriale şi de Consiliul Judeţean. Participarea în această ADI, implicit puterea de decizie, atrage costuri din partea UAT-urilor, dar cel mai important lucru este că Nova Apaserv trebuie să-şi îndeplinească principala menire: aceea de a vinde apă. Avem noi cui să vindem apă în acele localităţi? În plus, pentru preluarea de reţele sunt necesare documentaţii şi investiţii, or abia acum Nova Apsaserv are un fond de investiţii cu care poate participa, în cazul în care este necesar, la următoarele programe de extindere a reţelelor", susţine Gabriel Cârlan.Înţelegem aceste argumente, dar pentru a evita situaţia la care am ajuns, s-ar fi putut face câte ceva. De exemplu, dacă se lua reţeaua de la Bucecea care trece prin Corni, Vorona şi Tudora, ar fi mai fost necesari trei kilometri de reţea, o staţie de pompare şi un bazin şi problema ar fi fost rezolvată măcar pentru cele trei comune.
De neînţeles este şi "bălteala" Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare- Sucursala Botoşani, care ar fi putut măcar începe demersurile pentru a reînfiinţa canale de irigaţii, în condiţiile în care Guvernul are la dispoziţie în jur de o sută de milioane de euro strict pentru punerea în funcţiune a canalelor principale şi ajutorarea fermierilor care vor să dea drumul la canalele secundare, care ar fi putut ajuta şi populaţia.
Să spunem însă că nu s-a putut, nu s-a făcut, astfel că am ajuns să stăm cu mâna întinsă la Guvern pentru ajutoare. Dar nici Guvernul nu poate să scoată un leu din visterie pentru simplul motiv că... nu există motiv. Mai exact, pentru remedierea pagubelor create de secetă se poate solicita intervenţia directă a Guvernului care, prin hotărâre, poate aloca sume din Fondul de intervenţie. Numai că "aceste sume se pot repartiza pe baza unei hotărâri de Guvern pentru finanţarea unor acţiuni urgente în vederea înlăturării efectelor unor calamităţi naturale şi sprijinirii persoanelor fizice sinistrate". Cum Guvernul nu a declarat calamitate naturală, nu poate da bani. De ce nu a declarat calamitate naturală, în condiţiile în care mai bine de jumătate de ţară este afectată de secetă? Aici nu există un răspuns.
Pentru specialiştii în agricultură, 2016 e un an aproape compromis Specialiştii din Agricultură spun că semnale de alarmă se tot trag din luna mai, în privinţa iminenţei secetei.
"Primele semnale de alarmă le-am tras de la începutul lunii mai, chiar dacă ulterior au fost câteva secvenţe de precipitaţii, insuficiente cantitativ şi pe areale reduse şi care nu au făcut rezerva de apă din sol, necesară dezvoltării culturilor agricole. Din iulie, au fost perioade lungi fără precipitaţii la nivelul judeţului, am avut chiar şi 20 de zile fără un strop de apă. Acum perioada se repetă, din 22 august nu a căzut niciun strop de apă. Cea mai mare problemă este în unităţile administrativ- teritoriale unde pânza freatică a scăzut foarte mult, sunt zone unde apa se găseşte la câteva zeci de metri şi se pune problema fântânilor. Cert este că acum avem nevoie de cel puţin 100 de litri pe metrul pătrat, dar precipitaţii care să cadă într-un interval de o săptămână- două, nu într-o singură zi, pentru că s-ar distruge şi ce a rămas. Ce-a fost, am văzut, ce este însă în momentul de faţă? Parcurgem în prezent o perioadă fără precipitaţii. Înfiinţarea culturii de rapiţă are nevoie de ploaie, cultura de grâu- are nevoie de ploaie, practic acum se pun bazele anului agricol 2017. Dacă acum nu avem apă în stratul de sol 0- 35 centimetri, nu se poate face nimic", spune Cristian Delibaş, directorul Direcţiei pentru Agricultură Botoşani.Şi reluăm ideea de la început: am avut de-a face cu o vreme atipică în această vară- în luna mai se repara deficitul de apă din sol, înregistrat încă de anul trecut, iar din iulie, când ploile s-au oprit, seceta s-a tot adâncit.
"Am 32 de ani de când lucrez în agricultură, dar chiar ca anul ăsta eu nu am mai văzut. Niciun an nu e la fel ca altul. A fost perioada '84- '85, când am prins cea mai grea iarnă, apoi a fost o perioadă lungă de secetă, până după '90, dar nu a fost ca asta. Apoi la mijlocul anilor '90 a fost secetă, şi în anii 2006- 2007, dar chiar ca acum parcă niciodată. Şi culmea! Judeţul Botoşani nu ar trebui să fie afectat de secetă, dar se pare că judeţul a devenit un pol al secetei", susţine un specialist în agricultură.Estimări meteorologice
Ce se putea face nu s-a făcut la timp, iar acum e tardiv. Care ne sunt speranţele? Ploaie. Prognozele meteo indică faptul că la sfârşitul săptămânii am putea avea parte de precipitaţii, dar slăbuţe cantitativ. Lectorul universitar Lucian Sfîcă, de la Facultatea de Geografie şi Geologie Iaşi, coordonator al proiectului "Meteo Moldova", opinează însă că vor veni ploi.
"Consider că fără acel interval mai- iunie, când a plouat în Moldova, am fi putut discuta de o catastrofă acum. Însă eu sunt optimist, pentru că e greu de crezut că se vor păstra condiţii meteo constante pe o perioadă extrem de lungă de timp. Sunt modele care arată precipitaţii de 100 de litri pe metrul pătrat până pe 21 septembrie pe Moldova. Tot ce putem înţelege pe moment este că vor reveni cât de cât ploile şi din cei 100 mm prognozaţi (1l/mp=1mm, n.r.), dacă rămân 20 mm, tot e bine. Cred că ar fi nevoie acum de cam 50 mm, apoi linişte, ca să fie făcute lucrările de toamnă", estimează Lucian Sfîcă.
În concluzie, doar ploile ne mai pot salva. Când vor veni.