Tipuri întregi de medicamentaţii pentru bolnavii botoşăneni, inclusiv cele pentru afecţiuni oncologice, lipsesc de săptămâni bune din farmaciile botoşănene, farmaciştii declarându-se îngrijoraţi de aceste fenomen care tinde să ia amploare. Cauzele, potrivit lor, sunt exporturile paralele sau inapetenţa producătorilor de a alimenta o piaţă a medicamentelor ieftinite. Numai că lipsa medicamentelor le fac viaţa şi mai grea pacienţilor care luptă să supravieţuiască, îndurând suferinţe teribile!
"Cred că sunt în jur de 50 de medicamente importante care lipsesc. De exemplu, Hidroxiclorochin nu avem de foarte mult timp şi avem pacienţi cu poliartriză reumatoidă sau psoriazis care au nevoie de el şi ne tot întreabă. La fel, Sulodexidum, pentru tromboze profunde, nu este de găsit! Este foarte prescris de medici, dar nu putem să-l aducem în farmacie. Cerem de la distribuitori, facem comenzi online, dar degeaba, nu le primim. În plus, sunt câteva medicamente pentru afecţiunile oncologice pe care nu avem de unde să le comandăm. Am o pacientă căreia am fost nevoit să-i dau medicamentele venite pentru o altă pacientă care îşi luase reţeta pe trei luni, dar nu e un caz singular", susţine un farmacist botoşănean.
Informaţia este confirmată şi de Maricica Cazacu, preşedintele Colegiului Farmaciştilor din Botoşani.
"Eu am remarcat că lipsesc câteva medicamente oncologice- Tamoxifen şi Tarceva. Nu avem comenzi foarte mari pentru astfel de medicamente, însă cele care sunt nu pot fi onorate. Ne mai lipseşte, de exemplu, Isosorbid, un antianginos foarte eficient şi Isicom, pentru tratamentul Parkinson-ului. Nu ştim ce se întâmplă, care ar fi cauza pentru care aceste medicamente lipsesc: ori producătorilor nu le mai convine să dea în piaţa românească, ori nu au avut un contract suficient de bun, ori se merge pe exportul paralel. Este o practică recunoscută, legală, dar ne deranjează că nu se iau măsuri mai drastice pentru asigurarea pieţei româneşti cu medicamente", declară farmacistul Maricica Cazacu.
Şi Secţia de Oncologie a Spitalului Judeţean Mavromati aştepta vineri refacerea stocurilor din depozite."A fost o sincopă de câteva zile în care nu au ajuns medicamentele, dar situaţia revine la normal, urmau să vină medicamentele în următoarele zile. Rezerve pentru pacienţi sunt pe stoc", susţinea atunci medicul Ştefan Bercea, purtătorul de cuvânt al unităţii sanitare.
Se estimează că 30% din medicamentele produse în România ajung în ţările europene, iar directorul Asociaţiei Producătorilor Internaţionali de Medicamente spune că un "portbagaj de medicamente" aduce un profit de 500.000 de euro.
"Acest comerț paralel este unul perfect legal, dar nu putem spune că este și moral. Deci avem țări în care prețul unui medicament, față de prețul din România, poate să fie de 3, 4, 5, chiar 8 ori mai mare. Și atunci un portbagaj de medicamente care pleacă din România, de dimensiunile acestea, să aducă un câștig de 500.000 de euro, foarte lejer, celui care se implică în astfel de activități", declara Dan Zaharescu pentru Med-Farm.
Danemarca, Polonia și Germania sunt principalele destinații pentru exportul paralel de medicamente din România, cele mai multe cereri fiind pentru afecțiunile cardio-vasculare, pentru sistemul nervos central, pentru cel respirator, dar și pentru anticoncepționale.
Reprezentanţii Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale susţineau, în urmă cu un an, că "exportul paralel" reprezintă de fapt un comerţ intracomunitar desfăşurat în spaţiul UE, asupra căruia, chiar dacă nu se poate interveni, este necesar că autorităţile în domeniu să cunoască adevărată dimensiune a fenomenului.
"Sunt exportate paralel cu preponderenţă medicamente care se eliberează numai pe baza de prescripţie medicală din următoarele clase terapeutice: antibiotice, medicamente utilizate pentru afecţiuni cardio-vasculare, afecţiuni ale sistemului nervos central (antiepileptice, hipnotice-inductoare, hipnotice-sedative) şi respirator (antiasmatice şi bronhodilatatoare - expectorante), anticoncepţionale, medicamente vasodilatatoare cerebrale, antiinflamatoere nesteriodiene (AINS), medicamente utilizate în afecţiuni inflamatorii veno-limfatice, antitrombotice, precum şi cele utilizate ca antianemice", susţineau reprezentanţii ANMDM.
