Hotărârea luată, marţi, de instanţa de judecată europeană în cazul lui Doru Mărieş şi al părinţilor lui Nicuşor Vlase, ucis la Revoluţie, aduce în discuţie ideea că faptele din timpul acelor evenimente nu pot fi prescrise.

Decizia Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO), prin care se acordă despăgubiri părinţilor lui Nicuşor Vlase, ucis la Revoluţie, după data de 22 decembrie 1989, şi lui Doru Mărieş, preşedintele Asociaţiei "21 Decembrie 1989", ale cărui convorbiri telefonice ar fi fost interceptate de SRI în 1990, a stârnit valuri printre cei bănuiţi de implicaţii în violenţele din acele zile.

În fruntea lor, Ion Iliescu. La aflarea veştii că instanţa europeană reclamă tergiversarea Dosarului Revoluţiei şi încălcarea drepturilor victimelor, Iliescu a reacţionat violent în declaraţii. "O puşlama" ar fi liderul Asociaţiei "21 Decembrie", iar CEDO "e în afara realităţilor istorice", este mesajul sintetizat transmis, miercuri, de Iliescu, în ziarul "Adevărul".

Concret, CEDO a acordat despăgubiri de 15.000 de euro lui Nicolae şi Elena Vlase, pentru absenţa anchetei efective în cazul decesului fiului lor, Nicuşor, şi 6.000 de euro lui Doru Mărieş, întrucât SRI nu i-a răspuns unei solicitări privind interceptarea sa de după 1990.

Într-un interviu acordat, ieri, în exclusivitate pentru "Evenimentul zilei", Florin Streteanu, judecător numit pentru cele două cazuri, la CEDO, prodecan al Facultăţii de Drept de la Universitatea "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca şi singurul român care a luat parte la deliberările din completul european, a explicat cum decizia este una obligatorie. Dar, a adăugat acesta, doar statul român este cel care trebuie să rezolve problema de sistem.

Ce "nu poate accepta" CEDO

Dincolo de cele două cazuri punctuale, în motivarea Curţii se regăseşte un pasaj care face referire la ideea că anumite fapte din timpul evenimentelor din decembrie 1989 nu pot fi prescrise şi că dosarele, întinse peste 20 de ani, trebuie soluţionate.

"Curtea subliniază dreptul victimelor şi al familiilor lor de a cunoaşte adevărul asupra împrejurărilor evenimentelor care au implicat o violare masivă a unor drepturi atât de fundamentale ca dreptul la viaţă, ceea ce implică dreptul la o anchetă judiciară efectivă şi, eventual, dreptul la despăgubire. Din acest motiv, în cazul folosirii masive a forţei ucigaşe împotriva populaţiei civile(...), Curtea nu poate accepta că o anchetă este efectivă, dacă se încheie având ca efect prescrierea responsabilităţii penale, în timp ce autorităţile, ele însele au fost inactive. De altfel, cum a arătat deja Curtea, amnistia este total/ general incompatibilă cu datoria pe care o are Statul să cerceteze actele de tortură şi să lupte împotriva crimelor internaţionale", se arată în decizia CEDO.

Mărieş: "Iliescu e supărat că nu mai poate dormi liniştit!"

Întrebat cum s-ar putea explica reacţia din presă a lui Ion Iliescu la aflarea veştii de la CEDO, Dan Voinea, cel care l-a pus sub urmărire timp de doi ani fostul preşedinte pentru faptele săvârşite la Revoluţie, a preferat să spună că acesta nu a cooperat deloc în anchetă. "Este normal să fie tras la răspundere pentru că a fost numărul unu la Revoluţie. De câte ori l-am chemat la audieri a adus cu el câte o carte, în loc să spună cum au stat lucrurile. Nu a cooperat în anchetă, ba mai mult a încurcat", a precizat Voinea.

La rândul său, Doru Mărieş crede că Iliescu este iritat că fapta pe care a săvârşit-o la Revoluţie este imprescriptibilă. "Crimele de la Revoluţie nu s-au prescris. Iar Iliescu nu mai poate dormi liniştit până moare! Domnul Iliescu a sugrumat justiţia română şi încă o mai sugrumă alături de Laura Codruţa Koveşi şi alţii care l-au scos de sub urmărire pe Iliescu şi care au încercat să distrugă arhivele", a declarat, pentru EVZ, preşedintele Asociaţiei "21 Decembrie 1989". Acesta a adăugat că nu este singurul care îndreaptă degetul către fostul şef de stat când vina vorba de vinovăţie. Mulţi dintre participanţii la Revoluţie l-au incriminat pe Ion Iliescu în diverse moduri şi l-au acuzat de crime, a spus Mărieş.

A detaliat doar un episod relevant. "Lăsaţi, măi, băieţi, că la revoluţie se mai şi moare", i-ar fi zis, în decembrie 1989, Iliescu lui Marin Iancu, care ar fi fost lângă el în momentul în care era atenţionat că au venit omeni din exterior în Televiziunea Română şi că se trage. Marian Iancu este tatăl Luizei Iancu, o tânără de 20 de ani, ucisă la Revoluţie.

 

Material complet in evz.ro