Vocația sportivă a națiunii – sau măcar a conducătorilor săi – este limpede atunci când numeri proiectele de stadioane, săli de sport, săli polivalente, patinoare, bazine olimpice, baze sportive comunale etc. Nu este limpede cum de vocația pentru sport este mai puternică decât cea pentru igienă, care pare foarte, foarte tulbure.
Iată adevăratele "frumuseți" ale patriei:
1. Stațiile de epurare. Dacă jumătate dintre români nu au canalizare, s-ar putea înțelege că restul de jumătate au. Ei bine, nu au: doar li se pare. Din două miliarde de metri cubi de apă uzată care ajunge în canalizări într-un an, doar un sfert este epurată satisfăcător (dar nu după standardele UE). 45% sunt ape epurate insuficient iar restul de o treime sunt deversate direct în râuri. Da, 40 de orașe nu au deloc stație de epurare. În capul listei stă cu mândrie capitala țării.
2. Gropile de gunoi. 99% din gunoaiele produse în România sunt lăsate să fermenteze la soare, în gropile de gunoi – cel mai ridicat procent din Europa. La rândul lor, nouă din zece gropi de gunoi împrăștie mai mult miros fetid decât permite UE și ar trebui înlocuite. Însă pe lângă cele 300 de gropi ecologice sau neecologice oficiale mai există și câteva mii de gropi "ad-hoc", pe unde s-a găsit un loc liber.
3. Apa freatică. 10% din ape sunt poluate cu azotați peste limita maximă admisă, câte 8% cu substanțe organice sau amoniu și câte 5% cu fosfați, sulfați sau cloruri. Se adaugă cazuri punctuale de poluare cu petrol, pesticide, metale grele sau hidrocarburi. Practic, în zonele de câmpie, șansele să găsești apă curată în forajele de mică adâncime sunt aproape de zero.
Desigur, în condițiile ăstea "agricultura bio" în România este aproape o glumă – după zeci de ani în care pământul și apa au fost otrăvite prin fertilizare exagerată sau fără cap.
Însă altceva este cu aadevărat teribil. Din motivul ăsta, câteva zeci dacă nu chiar sute de nou-născuți mor în fiecare an în urma intoxicării cu nitriți – o statistică pe care nimeni nu o ține dar ușor de intuit pe baza frecvenței cazurilor despre care totuși se află. Despre câți adulți se îmbolnăvesc sau mor pentru că beau "apă curată, din fântână", chiar nu știe nimeni.
Sursa: riscograma.ro
.jpg)
