Ideea unui imn naÅ£ional a apărut în prima parte a veacului al XIX-lea cu ocazia festivităţilor oficiale la care participau domnitorii români. Prin 1862 a fost organizat un concurs public pentru imnul noului stat constituit prin unirea Valahiei cu Moldova.
CâÅŸtigătorul acestuia a fost compozitorul Eduard Hübsch cu piesa "MarÅŸ triumfal ÅŸi primirea steagului ÅŸi a Măriei Sale PrinÅ£ul Domnnitor". Aproape 20 de ani mai târziu, poetul Vasile Alecsandri scria "Imnul regal", care devenea imnul de stat al României, fiind intonat pentru prima dată în 1884. Acordurile lui s-au auzit în România până în 1947.
În perioada comunistă au fost intonate mai multe imnuri de stat. Amintim aici pe cel datorat poeÅ£ilor Eugen Frunză ÅŸi Dan DeÅŸliu, "Te slăvim Românie" (1953-1977) sau pe cel care i-a urmat până în 1989, "Trei culori cunosc pe lume", care era o variantă modificată a unui cântec patriotic al compozitorului Ciprian Porumbescu.
Versurile imnului naÅ£ional actual al României aparÅ£in lui Andrei MureÅŸanu (1816-1863), poet romantic, jurnalist, traducător, un adevărat tribun al al epocii RevoluÅ£iei de la 1848. Muzica a fost compusă de Anton Pann (1796-1854), cunoscut poet ÅŸi culegător de folclor.
Poemul "Un răsunet" al lui Andrei MureÅŸanu, scris în vremea RevoluÅ£iei de la 1848, a fost pus pe note în câteva zile de Anton Pann ÅŸi cântat pentru prima dată pe 29 iunie 1848 la Râmnicul Vâlcea (la 18 zile după izbucnirea revoluÅ£iei).
Simbolistica lui naÅ£ională ÅŸi rolul jucat în momentele cheie ale istoriei româneÅŸti (Războiul de Independenţă, Primul ÅŸi al Doilea Război Mondial ori miÅŸcarea revoluÅ£ionară din decembrie 1989) au făcut ca opÅ£iunea noului regim democratic de la BucureÅŸti să se îndrepte după 1989 către creaÅ£ia lui Andrei MureÅŸanu ÅŸi Anton Pann, ce va deveni imn naÅ£ional sub titlul "DeÅŸteaptă-te române".
