Din nou o zi mult agitată pentru toată lumea pe care o terminăm cu o poezie ajunsă la redacÈ›ie. Și pentru că suntem în ultima zi din iunie, poate că mesajul este mai important ca în alte perioade ale anului. Vă dorim lectură plăcută.

***

UMBRE

de Emilia-Paula Zagavei

Eminescu astăzi plânge

Iar penelu-i s-a uscat,

Inima i se răsfrânge

Peste codru-ntunecat.

 

Azi un clopot amăgește

Lira vieÈ›ii să mai cânte,

Gând grăbit lumii vorbeÈ™te

CITEȘTE ȘI: "PS Nichifor Botoșăneanul a sfinÈ›it locul în care se va ridica o nouă biserică Ã..."

 

Un luceafăr să ne-ncânte.

 

Nu mai regăsești iubire

La un mal cu galbeni nuferi,

Nu mai întâlneÈ™ti trăire,

Dragoste fără să suferi.

 

Noi pășim peste morminte,

Doruri se despică-n ceruri,

Peste versul lui cuminte

Iubiri se-mpart în eteruri.

 

Stau pe clipe încâlcite

Și despică visu-n patru,

Ruginite și tocite

Trăiri vii de copilandru.

 

Pică „lacrime amare”

Peste cântecul său mut,

Largi suspine de durere

Sparte acum și-n suflet slut.

 

Curg poeme dintr-o liră

Pe o inimă flămândă,

Versuri dragi ce se-ndulciră

Dintr-o dragoste arzândă.

 

Tremură izvorul galben

Presărat cu flori de nufăr.

Vino azi să-mi fii prieten,

VieÈ›ii, tu să fii astâmpăr.

 

Și mai șterge și din colbul

Ce se așterne peste cronici,

Risipind tăcut din plumbul

Presărat printre logodnici.

 

Cu penelul tău de aur

Ne-ai lăsat drept moștenire

Dragi poeme-n crengi de laur,

Botezate în iubire.

***

Vă reamintim că publicaÈ›ia Știri.BotoÈ™ani.Ro aÈ™teaptă creaÈ›iile voastre, în versuri, pe adresa stiri@botosani.ro, în fiecare zi a săptămânii. Nu trebuie să fiÈ›i poeÈ›i consacraÈ›i, ci să vă placă să citiÈ›i È™i să scrieÈ›i poezie, căreia noi i-am dedicat o rubrică numită VERSURI DIN STRADÄ‚.

Și nu uitaÈ›i: Trăim în BotoÈ™ani, oameni buni. Aceasta este capitala poeziei din România, iar acest lucru nu ni-l poate lua nimeni! (Editor È™ef, Tudor Carare)