Mihai Drescanu a contribuit la dezvoltarea canotajului şi înfiinţarea halterelor la Botoşani. A practicat luptele timp de aproximativ zece ani, a fost antrenor de lupte după care a ocupat funcţiile de vicepreşedinte şi apoi preşedinte la Clubul Sportiv Botoşani, şi-a dedicat trei sferturi din viaţă sportului reuşind să îşi pună amprenta pe dezvoltarea unor ramuri sau sport sau chiar înfiinţarea unora. A fost sportiv, apoi antrenor şi apoi conducător de club.
A fost primul luptător botoşănean medaliat
A început să practice luptele la vârsta de 16 ani. La scurt timp a câştigat prima medalie la Campionatul Naţional de lupte după care a fost cooptat în lotul naţional al României.
Am fost deschizătorul de drum în luptele botoşănene. Am obţinut prima medalie la un Campionat Naţional şi am fost primul luptător botoşănean cooptat la lotul naţional, îşi aminteşte Mihai Drescanu, care a practicat luptele inclusiv în perioada în care era student la Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport de la Constanţa. Imediat după terminarea facultăţii, Mihai Drescanu a renunţat la cariera de sportiv preferând să înceapă o nouă carieră de antrenor. A început la Clubul Sportiv Şcolar Botoşani după care s-a transferat cu grupa de copii pe care o pregătea, la CS Botoşani. A antrenat timp de 11 ani după care a fost numit vicepreşedinte al Clubului Sportiv Botoşani.
În 1986 am fost numit vicepreşedinte al Clubului Sportiv Botoşani. Pe atunci clubul avea mai multe secţii începând de la fotbal, lupte, box, atletism, canotaj, scrimă. A fost o perioadă bună în care s-au realzat multe lucruri. Cea mai mare realizare a foste preluarea mai multor hale de la fosta IMAIA pe care le-am transformat în săli de lupte, box, atletism. Tot în acea perioadă s-au construit peluzele stadionului Municipal şi tot în acea perioadă Clubul Sportiv Botoşani a avut prima campioană mondială. Este vorba de Georgeta Damian Andronache care ulterior a plecat la Steaua, spune Mihai Drescanu.
A înfiinţat secţia de haltere
În 1990 Mihai Drescanu a părăsit Clubul Sportiv Botoşani preferând să devină profesor de educaţie fizică. A lucrat la catedră până în 2002 când a fost numit director al Clubului Sportiv Botoşani.
Am venit la club într-o perioadă în care erau probleme financiare. Fără prea mulţi bani a demarat un proiect de amenajare a unor spaţii de cazare şi a unei cantine. În prezent clubul are 40 de locuri de cazare pentru sportivi. Apoi am amenajat o bază nautică la Sitna Cătămărăşti şi am revigorat secţia de canotaj. În acea perioadă am avut mai mulţi campioni şi vicecampioni modiali la canotaj, începând de la Ionel Strungariu, Adelina Cojocariu, Alina Vieru şi Ioana Crăciun, a mai spus Mihai Drescanu care în 2007 a înfiinţat prima secţie de haltere la Botoşani.
A fost o selecţie în judeţul Botoşani în urma căreia au fost descoperiţi mai mulţi copii. În acel moment m-am gândit că ar fi bine să înfiinţăm la Botoşani o secţie de haltere şi să nu lăsăm copii să plece la Bucureşti. Am vorbit cu Nicu Vlad, care a fost de acord şi astfel la Botoşani a luat fiinţă un Centru Olimpic de haltere care acum are rezultate foarte bune atât pe plan naţional cât şi internaţional, a conchis Mihai Drescanu.
Cum vedeţi viitorul sportului botoşănean?
Atât sportul botoşănean cât şi cel românesc depind de modul cum va fi organizat. Depinde dacă vor trece cluburile în subordinea administraţiilor locale şi cum vor fi sprijinite financiar. De asemenea, depinde foarte mult de atenţia care va fi acordată bazelor sportive. Eu personal consider că sportul trece printr-o perioadă grea.
Cât de importantă a fost înfiinţarea secţiei de haltere la Botoşani?
A fost importantă deoarece clubul trecea printr-o perioadă nefastă în ceea ce priveşte rezultatele. Aveam nevoie de o ramură de sport care să aducă rezultate. S-a ivit ocazia să înfiinţă secţia de haltere care până la urmă s-a dovedit o alegere foarte bună aceasta obţinând rezultate încă din primul an.
