În comuna Copălău, din judeÈ›ul BotoÈ™ani, se află adevărate monumente ale naturii uitate de statul român È™i în pericol de dispariÈ›ie. Este vorba despre vulcanii noroioÈ™i de lângă pădurea Buduhal, un loc aflat la graniÈ›a dintre È™tiință, magie È™i superstiÈ›ie.
La 25 de kilometri de municipiul BotoÈ™ani, în comuna Copălău, cunoscută drept „patria usturoiului”, se află un loc cu totul special. Este vorba despre pădurea Buduhal È™i minunile naturii care s-au format cu câteva milioane de ani în urmă, în preajma sa. Este vorba despre patru vulcani noroioÈ™i, asemănători celor din judeÈ›ul Buzău.
„Smârcurile” noroioase de la Copălău, au avut însă o soartă tristă comparativ cu „fraÈ›ii” lor de la Pâclele Mari. DeÈ™i au fost declarate monumente ale naturii, în perioada comunistă, mai ales după 1990, aceste formaÈ›iuni ciudate au fost, cu bună È™tiință, aproape distruse. Astăzi se încearcă revitalizarea lor È™i includerea într-un circuit turistic.
„Smârcurile” de la Buduhal învăluite în legendă È™i superstiÈ›ii
La ieÈ™irea din satul Cerbu, către o pădure bătrână È™i misterioasă, numită Buduhal, care încă stârneÈ™te teama localnicilor, aproape de primele linii ale copacilor, se află trei dâmburi acoperite cu stuf È™i iarbă. În jurul lor s-a format un peisaj parcă desprins din expediÈ›iile selenare ale astronauÈ›ilor. Pământ crăpat, solul cu o culoare ciudată È™i ochiuri ascunse de apă. Pentru sătenii din Cerbu, comuna Copălău, sunt smârcurile, o realitate terifiantă, îmbrăcată în mit È™i superstiÈ›ii. Oamenii vorbesc de tăuri fără fund care-i înghit pe curioÈ™i sau pe cei neatenÈ›i.
Cel mai terifiant pentru localnici este însă „smârcul” uriaÈ™ din pădure. La el se ajunge pe o cărare, chiar după primele două rânduri de arbori. Acum este o mlaÈ™tină întinsă năpădită de stuf. Aici se spune că È™i-a găsit sfârÈ™itul È™i un mare boier.
„Sunt foarte multe poveÈ™ti cu vulcanul ăla noroios din pădure. Și pădurea este considerată blestemată din cauza lui. ToÈ›i se fereau de el. Se spune că înnebuneÈ™te oamenii È™i îi trage în el. Ca È™i cum ar cere un sacrificiu. O caleaÈ™că a unui boier cu toată familia s-a scufundat acolo. Au înnebunit caii È™i au intrat direct în smârc”, spune Ion Ungureanu, referent agricol în comună, potrivit Adevărul.
Monumente ale naturii lăsate în voia sorÈ›ii
Dacă pentru localnici sunt „smârcuri”, pentru oamenii de È™tiință sunt vulcani noroioÈ™i. AceÈ™tia au fost activi până acum trei decenii. Localnicii spun că aruncau jerbe de noroi, împinse de gazele din adâncul pământului.
„IeÅŸirea gazelor din subsol la suprafaţă determină deplasarea apei din adâncime ÅŸi antrenarea particulelor argiloase ÅŸi nisipoase din straturile de rocă. Rezultă un noroi, mai mult sau mai puÅ£in vâscos care se ridică prin crăpăturile ce taie straturile ÅŸi care, odată ajuns la suprafaţă, se revarsă creînd în timp un relief specific”, spunea profesorul de geografie Mihai Poclid în „Monografia geografică a judeÅ£ului BotoÅŸani” despre vulcanii noroioÈ™i.
De frica lor, sătenii i-au învelit în stuf È™i aproape i-au secat. Autoritățile locale spun că aÈ™teaptă să găsească fonduri pentru a-i reactiva.
„Trebuie efectiv curățaÈ›i È™i băgată un pic de apă să-i reactivăm. Vrem să-i includem într-un circuit turistic. Am avut cheltuieli cu drumurile È™colile È™i nu am mai avut bani. Dar este un proiect de viitor”, spune Ciprian Ivanov, primarul din Copălău.