Biserica Ortodoxă pomeneşte sâmbătă, 22 februarie, pe cei adormiți, marcând astfel „Moșii de Iarnă”. Moşii de iarnă marchează începutul sâmbetelor morţilor, în număr de şapte, care se vor încheia sugestiv cu Sâmbăta lui Lazăr, înainte de Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor.
De la căpătâiul celor adormiţi nu trebuie să lipsească Sfânta Cruce, candela, florile proaspete. Vasele cu tămâie şi lumânările reprezintă, la rândul lor, ofrande prin care sunt cinstiți cei plecaţi la viaţa veşnică.
În tradiţia populară există credinţa că, în această zi, sufletele morţilor coboară pe pământ, de aceea se dă de pomană mâncare gătită.
Se spune că cei decedaţi se hrănesc din aburii fierturilor, de aceea este obligatoriu ca măcar un singur fel de mâncare să fie fierbinte. Se pot da de pomană sarmale, plăcintă, vin, colivă, colaci sau fructe.
În Transilvania se păstrează obiceiul ca pachetele duse la biserică să conţină, pe lângă vinul şi coliva obligatorii, bucatele preferate de cei pentru care se face pomana, plus o prăjitură cu specific local, mai exact un chec cu mere.
Se mănâncă și se dau de pomană piftie și alte răcituri, potrivit unei vechi tradiții, care se mai păstrează în unele zone. Din acest motiv, sărbătoarea se mai numește și „Moșii de piftii".
Pe 22 februarie, Biserica Ortodoxă a rânduit să se facă pomenirea morţilor, cunoscută sub numele de Moşii de Iarnă. În această zi, lumea duce la biserică, pentru sfinţit şi împărţit, un colac mare, un blid cu colivă şi o sticlă cu vin, apoi merge la cimitir, curăţă mormintele şi împarte pomeni.
În fiecare an, în ziua de sâmbăta dinaintea duminicii Înfricoșătoarei Judecăți, creștinii ortodocși din România îi pomenesc pe cei trecuți la domnul. Conform tradiției populare, această sărbătoare este numită și „Moșîi de iarnă” sau „Sâmbătă morților”. În această zi în biserica sunt pomeniți oamenii care nu au avut parte de slujbe rânduite la înmormântare.
Conform datinilor străvechi, în unele zone ale țării bătrânii povestesc cum sufletele morților vin în această zi pe pământ, în timp ce credincioșîi dau de pomană mâncare gătită pentru ca spiritele să îi ocolească.
Sufletele trecute în neființă vin de MOŞII DE IARNĂ să se hrănească cu mireasma și aburii bucatelor pe care credincioșîi în gătesc, astfel încât să le ajungă întreg anul.
În această zi obiceiul cere să se dea de pomană sarmale, plăcintă, vin, colivă, colaci, fructe sau chiar și lumânări aprinse. La mormintele rudelor oamenii trebuie neapărat să aprindă cel puțîn două lumânări, care au rolul de a încălzi sufletele morților.
Cei bătrâni își aduc aminte că Moșilor de iarnă li se mai spunea și Moșii de piftii și sâmbătă piftiilor. Mai mult, această este singură zi în care se mănâncă răcituri sau piftii. Dacă acestea nu erau mâncate în totalitate în aceeasta zi, a două zi erau aruncate. Altfel, frigurile și-ar fi făcut apariția în timpul verii.
De asemenea, se obișnuiește ca în această zi să nu se lucreze. Toate femeile care nu țin cont de acest avertisment sunt pedepsite să tremure precum piftia și să li se întoarcă pomană dată. Mai mult, această zi trebuie respectată cu sfințenie pentru a te feri de nebunie.