Conform calendarului creștin – ortodox, Sfântul Grigorie (329-390) este sărbătorit în fiecare an pe data de 25 ianuarie.
Sfântul Grigorie s-a născut la Nazianz, un oras din Asia Mica. De-a lungul vieții sale a făcut multe călătorii pentru a se instrui, iar după o perioadă l-a urmat pe prietenul sau, Sf. Vasile cel Mare, în singurătate.
Mai întâi a fost călugar, iar apoi a fost sfințit ca preot (în jurul anului 360). Apoi a devenit episcop de Sasima (372). Nu în ultimul rând, pentru o perioadă scurtă a fost și arhiepiscop al Constantinopolului (din 379).
Totuși, din pricina grupărilor rivale care dezbinau Biserica sa, în anul 383 s-a retras la Nazianz unde a și rămas până în momentul morții sale. În această perioadă, el s-a dedicat rugăciunii și lucrărilor teologice. A primit supranumele de “teologul” datorită învățăturii sale și elocvenței de care dădea dovadă și pe care o împărtășea.
O parte din capul Sfântului Grigorie Teologul se găsește la Mănăstirea Slatina, din județul Suceava. Aceasta a fost adusă tocmai de la Constantinopol de către domnitorul Alexandru Lăpușneanu. Însuși cronicarul Ion Neculce menționează faptul că moaștele Sfântului Grigorie Teologul au fost așezate într-o “racla ferecată cu argint și pietre scumpe”.
Printre cele mai importante opere pe care Sfântul Grigorie le-a scris de-a lungul vietii se numără:
- Despre viața sa (“Peri to heautu bion”)
- Plângere pentru suferințele sufletului (“Threnos peri ton tes heautu psyches pathon”)
- Cântec de seară (“Hymnos hesperinos”)
- Discursuri (“Logoi”)
- Invective (“Logoi steliteutikoi”).