Anual, pe 30 noiembrie, Biserica Ortodoxă îl prăznuiește pe Sfântul Andrei, considerat și ocrotitorul românilor.
Potrivit antena3.ro, Sfântul Andrei a fost cel dintâi chemat să recunoască pe Hristos ca fiind Mesia, de aceea a primit între apostoli supranumele de „primul chemat” sau „cel dintâi chemat”.
Sfântul Apostol Andrei a fost fratele Sfântului Petru și împreună au fost primii ucenici ai lui Hristos. Spre deosebire de fratele său care era căsătorit, Andrei a ales să-și trăiască viața în feciorie.
Ajunge ucenic al Sfântului Ioan Botezătorul, iar în momentul în care Ioan descoperă că Hristos este Mesia, lasă toate și Îl urmează pe Mântuitorul.
După Pogorârea Sfântului Duh, prin tragere la sorți, Apostolii au primit teritoriile unde să predice.
Astfel, Sfântul Apostol Andrei va predica în Scytia și Asia Mică. Sfântul Apostol Andrei a fost martirizat la Patras, în Grecia.
Nu se cunoaște cu exactitate anul morții sale, se presupune că ar fi fost în timpul uneia dintre persecuțiile lui Nero (54-68) sau Diocleţian (81-96).
Potrivit tradiției, a fost răstignit pe o cruce în formă de „X”.
În anul 1995, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât ca ziua Sfântului Andrei să fie însemnată în calendarul bisericesc cu cruce roșie, iar în 1997, Sfântul Andrei a fost proclamat „Ocrotitorul României“.
Din anul 2001, ziua cinstirii sale a devenit sărbătoare națională bisericească, iar din 2012, ziua de 30 noiembrie a fost declarată zi de sărbătoare legală în care nu se lucrează.
Capul Sfântului Andrei este prezent în Patras, iar părți din trupul său sunt prezente în întreaga lume creștină.
Menționăm că Fruntea Sfântului Apostol Andrei este prezentă în Schitul Sfântul Andrei din Muntele Athos, de lângă Mănăstirea Vatoped.
În România există mai multe sfinte lăcașe de închinare care dețin părticele din moaștele Sfântului Apostol Andrei.
Astfel, moaște spre închinare sunt la Mănăstirile Secu, Neamț, Hurezi, Peștera Sfântului Andrei, Biserica „Adormirea Maicii Domnului" din Târgul Neamț, Catedrala arhiepiscopală din Galați și Biserica „Sfântul Apostol Andrei" din Oradea.
Sărbătoarea Sfântului Andrei este marcată de tradiții și obiceiuri, pe care bunicii noștri obișnuiau să le respecte, însă în zilele noastre puțini le mai țin.
Tradiția spune că trebuie să ungem cu usturoi pragurile încăperilor pentru a alunga spiritele rele. În unele zone, gospodinele atârnă cununi de usturoi sau ung porțile, ușile, geamurile și cotețele animalelor cu usturoi.
Se împrăștie pâine în afara casei, în curte și grădină pentru a potoli foamea sufletelor rătăcite sau strigoilor.
Animalelor din gospodărie li se pune busuioc sfințit în hrană și agheasmă în apă.
Un obicei cunoscut și practicat de multe femei este punerea busuiocului sub pernă pentru aflarea ursitului. Fetele își pun sub pernă busuioc sfințit, iar chipul bărbatului cu care se vor căsători le va apărea în vis în acea noapte.