Un culegător de folclor bisocean a creat un plugușor, considerat cel mai lung, un unicat la nivel național, o variantă care a rezultat din selecții ale altor variante culese vreme de 50 de ani.
Datina Plugușorului se întâlnește în mai multe zone din țară, dar arealul în care s-a păstrat mai bine este Moldova. Astfel în zona Buzăului întâlnim Plugul Bisocenilor sau Plugul lui Cuza, pentru că „este singurul colind care îl menționează pe domnitorul Alexandru Ioan Cuza, în semn de adâncă recunoștință, dat fiind că el este cel care le-a dat înapoi pământurile bisocenilor, printr-o reformă agrară fără precedent.Plugul meu este cel mai lung din țară, mai lung ca cel scris de Alecsandri care a fost la Bisoca, pe vremur. Am adunat versuri timp de peste 50 de ani de la străbunii satului, transformând plugușorul într-un adevărat poem al istoriei locale”, mărturisește Constantin Moise, șeful cetei de colindători din Bisoca, conform AGERPRES.
Plugușorul, urarea-colind este un obicei ancestral specific sărbătorilor de iarnă, practicat atât de copii organizați în grupuri mici cât și de tineri adulți grupați în cete, care în ajun de An Nou merg din casă în casă și rostesc urarea tradițională pentru un an agricol îmbelșugat. Aceștia nu pleacă la urat fără clopoței, buhai, bice, sunetul acestora însoțindu-le rostirea versurilor urăturii.
”Potrivit tradiţiei, dimineaţă pe 31 decembrie, umblă cu colindul copiii, cu pluguşorul cel mic, după care seara, după ora 5, când eram noi flăcăi, plecau cei mari cu plugul cel mare, până chiar în a doua zi de 1 ianuarie. Ceata avea buhai, tobă, clopote cât mai mari. Cine avea clopotul cel mai mare, avea şi ceata cea mai mare. Clopotul meu cel mai mare ia 6 litri de apă, dacă îl dau cu împrumut, trebuie să îmi dea dijmă 6 litri de ţuică. Aşa este tradiţia. Înainte când intra ceata la fete în casă trebuia să stingă lampa cu gaz, ori sunând din clopot, ori chiuind. Mai avem tradiţionalul bici, acordeonul, vioara, măşti. Într-o ceată sunt 5-6 până la 35-40 de oameni. Ne îmbrăcăm în costum naţional, în ii, iţari, fuste, cămăşi, ilice, cu căciuli, în opinci sau cizme şi mascaţi. Avem babe şi uncheşi, un ursar care duce ursul, tradiţional în zona noastră”, continuă povestea Constantin Moise.
Plugușorul bisocean este considerat unic la nivel național și a fost scris pe hârtie de artistul plastic Nicoleta Ungureanu, care a acceptat provocarea de a-l scrie, neștiind cât de lung este ”A trebuit să mă gândesc cât de mare să scriu, să mă încadrez în dimensiunea respectivă. Are în jur de 10-12 metri. Am scris 9 ore fără pauze, cu pensula şi cu o culoare acrilică, nu mergea cu altceva. Hârtia pe care l-am scris a fost neîmbinată, a fost o problemă pentru că, dacă făceam o greşeală, era dificil să o mai îndrept, să o corectez. Am început după-amiază şi am terminat la 1-2 noaptea. Nu mi-am permis, poate să beau apă. Nu auzisem de pluguşorul acesta, este frumos, uşor de reţinut”, a povestit pentru sursa citată artistul plastic.
Plugușorul astfel redactat a fost expus în cadrul unei expoziții organizate la Galeriile de Artă Buzău.