Botoșănenii au mare evlavie la Sfântul Cuvios Cleopa Ilie, marele duhovnic al românilor. Însă prea puțin se știe că sămânța dragostei pentru Dumnezeu și Biserică a sădit-o în inima Sfântului Cleopa părintele său din Sulița. Alexandru Ilie, un mare nevoitor creștin, un om drept și milostiv.
"De la părinți mi-a rămas credința. Ei m-au învățat să mă rog", spunea deseori Părintele Cleopa. Dacă Ana, mama Sfântului Cleopa, odihnește în cimitirul din Agapia Veche, acolo unde a trecut la Domnul sub numele de monahia Agafia, tatăl Alexandru este înmormântat acasă, în Sulița Botoșanilor.
(Sfântul Cleopa Ilie, născut în Sulița, județul Botoșani)
Însă, dacă la mormântul Sfântului Cleopa din cimitirul Mănăstirii Sihăstria niciodată nu se stinge candela, nu lipsesc florile și rugăciunile curg neîncetat, mormântul părintelui său primește din când în când o lumânare sau câte o rapidă și trecătoare pomenire.
”Mai multă grijă și responsabilitate”
În zilele din urmă, un botoșănean a fotografiat mormântul lui Alexandru Ilie, semnalând nevoia unei mai atente îngrijiri din partea comunității, în special a autorităților.
”În cimitirul localității Sulița, județul Botoșani, există un loc care ar trebui să fie cinstit cu mai multă grijă și responsabilitate: mormântul tatălui Sfântului Cuvios Părinte Cleopa de la Sihăstria, una dintre marile figuri duhovnicești ale Ortodoxiei românești. Este greu de înțeles cum un asemenea loc, cu o valoare spirituală și istorică deosebită, nu se află în atenția autorităților locale. Nu este vorba doar despre un mormânt, ci despre o legătură vie cu trecutul nostru, cu credința și cu memoria unei familii din care Dumnezeu a rânduit să se nască un mare părinte duhovnicesc”, a transmis Vasile Boghian, acesta amintind și de faptul că, mai ales în campaniile electorale, s-a vorbit despre valorificarea casei părintești a Sfântului Părinte Cleopa și despre transformarea acestui loc într-un punct de reculegere și cinstire. ”Dacă această promisiune a rămas deocamdată doar la stadiul de intenție, există cel puțin o datorie care poate fi împlinită imediat: îngrijirea și respectarea mormântului tatălui Sfântului Cleopa”.
”Un asemenea patrimoniu sufletesc nu trebuie uitat. Locurile sfințite de trecerea unor oameni aleși de Dumnezeu trebuie păstrate cu respect, pentru ca generațiile viitoare să cunoască rădăcinile credinței lor. Fiecare om și fiecare autoritate răspunde nu doar în fața oamenilor pentru faptele sale, ci și înaintea lui Dumnezeu pentru felul în care a păstrat darurile primite”, a mai punctat Vasile Boghian.
”Poate cineva din Sulița va mai aprinde o lumânare...”
Impresionant este că apelul lansat în spațiul public a ajuns mult mai repede, așa cum era de așteptat, tot la credincioșii cu evlavie la Sfântul Cuvios Cleopa.
O profesoară din Botoșani și artistul Florin Grosu, însoțiți de o prietenă, au plecat în căutarea mormântului lui Alexandru Ilie, în cimitirul din Sulița.
”Pentru că tocmai fusese ziua sa de naștere (n.red., tatăl Părintelui Cleopa s-a născut pe 12 septembrie 1871, în Sulița), mi-am dorit tare mult să ajungem acolo, pentru a ne ocupa de locul de veci. Mulțumim, Luminiței Chihaia, care ne-a dus și cu care am tămâiat, am aprins candele și lumânări, am pus flori, iar Florin (nota red., artistul Florin Grosu) a săpat, a semănat iarbă, a udat și a plantat crizanteme! Am făcut această postare în speranța că va vedea cineva din Sulița care are drum la cimitir, căci este foarte departe de șosea și poate va mai aprinde o lumânare...”, a scris Liliana Liudmila Popa.
Familia din Sulița care ne-a dăruit un sfânt!
Arhimandritul Cleopa Ilie, Sfântul Cuvios Cleopa de la Sihăstria, s-a născut în Sulița, județul Botoșani, în ziua de 10 aprilie, anul 1912. La botez, copilul a primit numele Constantin.
Despre părinții copilului Constantin - Alexandru și Ana Ilie -, se știe că erau un exemplu viu de trăire creștină. Iubitori de Dumnezeu, de rânduiala creștină și iubitori de copii. Mereu prezenți la sfintele slujbe și oameni milostivi, în căsuța lor rugăciunea era la mare cinste. Alexandru și Ana Ilie se rugau împreună cu copiii. ”Aveam o cameră toată numai cu icoane. Un fel de paraclis. Acolo ne rugam. Chiar și la miezul nopții ne sculam și făceam rugăciuni”, povestea târziu Părintele Cleopa.
Casa părintească în care s-a născut Sfântul Cuvios Cleopa era o ”biserică vie”, fără însă a o înlocui pe cea din sat, unde pe atunci slujea vestitul preot Gheorghe Chiriac. Părintele Cleopa mărturisea mai târziu că oamenii din satul Sulița ascultau de preotul lor ca de Însuși Hristos și ”nimic nu făceau fără sfatul și binecuvântarea lui”.
Poate și de aceea ”viața de zi cu zi curgea firesc, biserica era plină de credincioși, iar copiii, foarte numeroși, formau podoaba satului”, scria Părintele Ioanichie Bălan din Sihăstria, cel care i-a fost alături decenii la rând Sfântului Cleopa.
De la Părintele Ioanichie Bălan aflăm, de altfel, și interesanta istorie a familiei Ilie din Sulița Botoșanilor.
Strămoșii lui Alexandru Cleopa au fost oieri vestiți, originari din Săliștea Sibiului. Persecuțiile religioase din secolul al XVIII-lea i-a determinat să părăsească Ardealul și să se strămute în Moldova. Bătrânii erau auziți deseori povestind cum au trecut Carpații în Moldova ”trei frați de o mamă” cu numele de familie Ilie. Unul dintre ei s-a stabilit în județul Botoșani, devenind strămoșul Părintelui Cleopa. Al doilea, și el mare crescător de oi, s-a stabilit în comuna Pipirig – Neamț. Al treilea frate a devenit pustnic în Muntele Athos, unde a și trecut la Domnul.
”El a fost în casă sfeșnic. El a fost stăpân peste noi”
Alexandru Ilie, tatăl Părintelui Cleopa, s-a născut în pe 12 septembrie 1871, în Sulița, județul Botoșani.
”Era un bărbat înalt, tăcut și bun gospodar”, ne spune Părintele Ioanichie Bălan.
Avea 33 de ani când s-a căsătorit cu Ana Bercea, o tânără din satul Dracșani. Cununia s-a făcut în biserica din Sulița, de vrednicul Preot Gheorghe Chiriac, același care le-a botezat apoi toți cei zece copii.
Alexandru era agricultor, se ocupa în special cu creșterea vitelor și cu negoțul de animale. Un om vrednic, printre cei dintâi gospodari ai satului. Familia Ilie avea 150 de oi, peste 20 de vite mari și 30 de hectare de pământ.
(Viitoarea Casă Memorială ”Ilie Cleopa” din Sulița)
Despre tatăl său, Alexandru, Părintele Cleopa spunea: ”Dumnezeu să-l ierte pe tatăl meu. Era un om înalt, pleșuv, cu barbă albă mare și foarte credincios. În fiecare sărbătoare se ducea cu copiii la biserică și ajuta pe cei săraci. Pe el nu l-a văzut nimeni băut sau înjurând sau fumând sau făcând altceva dintr-acestea. Nu știa carte, dar avea frică de Dumnezeu. Să adoarmă seara vreunul neînchinat? Sau să stea la masă până nu zicea Tatăl nostru? Sau să nu se ducă duminica la biserică? Sau să audă c-a înjurat sau a fumat sau a furat ceva? Că nu-l vedeai pe el cu acestea în veac. (…) Odată, venind de la școală, am găsit pe drum un ham. L-am luat bucuros și l-am dus acasă. Când m-a văzut tata, m-a întrebat de unde l-am furat. Iar eu i-am spus: ”L-am găsit și m-am gândit că ne poate fi de folos”. Dar tatăl meu mi-a spus hotărât: ”Du-te și-l du înapoi, că nu l-ai pus tu acolo!” El a fost în casă sfeșnic. El a fost stăpân peste noi”.
La vârsta de 72 de ani, Alexandru Ilie și-a dat sufletul în mâinile lui Hristos. Era ziua de 23 februarie 1943 și a fost înmormântat în cimitirul satului Sulița.
Astăzi, în cimitirul din Sulița, e liniște. Spre deosebire de Mănăstirea Sihăstria, unde vin mii de oameni la mormântul Sfântului Cleopa, la Sulița e liniște. Creștinii caută mângâiere la Sfânt, dar noi avem aici, acasă, rădăcina. Să ne îngrijim de ea, să o cinstim cum se cuvinte, amintindu-ne de cuvintele marelui duhovnic: ”El a fost sfeșnic”.
(Mormântul lui Alexandru Ilie, tatăl Sfântului Cleopa Ilie, în cimitirul din Sulița)
(Mormântul Sfântului Cleopa Ilie, în cimitirul Mănăstirii Sihăstria)