O echipă de specialiÅŸti ÅŸi oameni de cultură din judeÅ£ul BotoÅŸani a găsit mormântul bunicului Vasile Eminovici, considerat pierdut în urmă cu un secol. SpecialiÅŸtii explică, totodată, o serie de lucruri mai puÅ£in cunoscute despre originea marelui poet, relatează Adevărul.ro.

Despre Mihai Eminescu ÅŸi familia acestuia se cunosc, aparent, foarte multe lucruri. Ba chiar, având în vedere numărul mare de studii ÅŸi specialiÅŸti în biografia ÅŸi creaÅ£ia marelui poet, s-ar putea avansa ipoteza că despre Eminescu nu mai este nimic de descoperit. În realitate însă, sunt multe aspecte din viaÅ£a sau din arborele genealogic al poetului necunoscute sau interpretabile. Cea mai bună dovadă în acest sens o reprezintă descoperirea făcută de un grup de cercetători de la Memorialul IpoteÅŸti ÅŸi de oameni de cultură din judeÅ£ul BotoÅŸani. Într-o vizită de studiu, aceÅŸtia au găsit, în satul sucevean CălineÅŸtii lui Cuparencu, o verigă considerată pierdută din lunga genealogie a poetului Mihai Eminescu. Este vorba despre mormântul bunicului patern, un personaj puÅ£in cunoscut, dar care poate schimba multe dintre stereotipurile ataÅŸate poetului. Printre altele, spun specialiÅŸtii, Eminescu nu a fost moldovean get-beget, aÅŸa cum crede majoritatea românilor, ci din contră ar fi avut origini transilvănene, poloneze ÅŸi chiar ruseÅŸti.

CITEȘTE ȘI: "Românii din străinătate vor plăti din nou niște TAXE care au fost eliminate în ..."

 

Mormântul pierdut al bunicului lui Mihai Eminescu

Unul dintre misterele genealogiei lui Mihai Eminescu se leagă de bunicul său patern. SpecialiÅŸtii ÅŸtiu, pe baza condicilor care consemnau decesele, că acesta se numea Vasile Eminovici ÅŸi că a murit în satul CălineÅŸtii lui Cuparencu, acum aproximativ 150 de ani. La acea vreme, CălineÅŸtii lui Cuparencu, astăzi în judeÅ£ul Suceava, era parte a Bucovinei Habsburgice. DeÅŸi mormântul lui Vasile Eminovici a fost căutat de specialiÅŸti încă de acum 100 de ani, pentru a lămuri toate detaliile legate de arborele genealogic al lui Eminescu, nu a fost găsit. „Crucea a fost căutată de Vasile Gherasim în anii 20, mai precis în 1922. Vasile Gherasim face o vizită la CălineÅŸti, la îndemnul directorului Liceului din CoÅ£mani, Leonida Bodnărescu. Merge la CălineÅŸti. Se opreÅŸte la preotul Furtună ÅŸi cere condicile care s-au păstrat pentru a restabili datele cu privire la familia Eminovici. La preotul Furtună vine cumnata sa, doamna Cilicievici, care spune că în cimitirul vechi ar trebuie să existe mormântul lui Eminovici. Într-o după amiază, se duc în cimitirul vechi, dar nu găsesc crucea. Din acel moment, s-a considerat că acea cruce nu este de găsit ÅŸi că mormântul lui Vasile Eminovici este necunoscut”, spune Ala Sainenco, cercetător ÅŸi director al Memorialului Eminescu de la IpoteÅŸti, mai scrie Adevărul.ro.

O descoperire providenţială

DeÅŸi problema mormântului ÅŸi a cercetătorilor privind linia genealogică a lui Eminescu,  prin bunicul său patern, părea încheiată, mai mulÅ£i cercetători ÅŸi oameni de cultură de la BotoÅŸani au reuÅŸit să facă o descoperire impresionantă din întâmplare. Au dat peste mormântul dispărut ÅŸi căutat de peste un secol al bătrânului Vasile Eminovici, bunicul lui Eminescu. „Lucrăm acum la refacerea muzeului tematic ÅŸi am făcut mai multe vizite de studiu în diferite locaÅ£ii din BotoÅŸani, unde ÅŸtim că a fost ÅŸi Eminescu. În cele din urmă, am zis să mergem ÅŸi la Suceava, în satul CălineÅŸtii lui Cuparencu. Noi ne-am condus după aceleaÅŸi date din studiile biografice, care arătau că acolo a trăit bunicul patern al poetului. Åžtiam că mormântul lui nu există. În ÅŸtiinÅ£ele umaniste, argumentul acesta al autorităţii funcÅ£ionează mult mai puternic decât în ÅŸtiinÅ£ele exacte. Åži atunci dacă a spus Gherasim, RoÅŸu sau Ungureanu că această cruce nu există, de obicei nu se mai caută. Noi am dat peste ea întâmplător, studiind cimitirul vechi, fără intenÅ£ia de a găsi crucea lui Eminescu”, mărturiseÅŸte Ala Sainenco. Mormântul este străjuit de o cruce de piatră, cu motive sculptate, dar ÅŸi o inscripÅ£ie în chirilică ce atestă clar că acolo se odihneÅŸte „robul lui Dumnezeu, Vasile Eminovici”.

Învăţător, dascăl ÅŸi o serie de controverse

InscripÅ£ia de pe cruce atestă, printre altele, ÅŸi meseria pe care a avut-o Vasile Eminovici, ÅŸi anume capelan, adică dascăl ÅŸi conducător al corului bisericesc. SpecialiÅŸtii spun însă că Vasile Eminovici a fost ÅŸi învăţător în sat. „Ultimul rând de pe cruce este interpretabil. Noi l-am înÅ£eles ca ÅŸi „capelu”. El fusese capelan ÅŸi atunci asta ar fi o explicaÅ£ie. Dar mai stăm în dubii cu această interpretare. Vasile Eminovici venise acolo ca dascăl ÅŸi de fiecare dată se înscria în paranteză ÅŸi capelan. Deci el conducea ÅŸi corul din biserică. Probabil că o perioadă a fost ÅŸi învăţător acolo în sat până a fost angajat ca al doilea dascăl. Se ÅŸtia că, timp de câÅ£iva ani, i-ar fi învăţat carte ÅŸi pe copiii din CălineÅŸtii lui Cuparencu”, adaugă Ala Sainenco pentru Adevărul.ro..

Totodată, data decesului diferă de cea din condicile oficiale. Dacă în arhive este trecut  anul 1844, pe cruce apare anul 1859. SpecialiÅŸtii spun că, de fapt, pe cruce a fost trecută data amplasării monumentului funerar, după ce înainte ar fi avut la mormânt o cruce de lemn. Cert este că bunicul lui Eminescu a fost învăţător ÅŸi dascăl într-un sat din Bucovina Habsburgică. Totodată, specialiÅŸtii spun că doar doi dintre fiii săi au avut tragere de inimă la carte, ÅŸi anume Åžtefan ÅŸi Gheorghe Eminovici, ultimul fiind tatăl poetului Mihai Eminescu. „A insistat ca ÅŸi fiii lui să facă carte, mai precis Gheorghe Eminovici ÅŸi fratele mai mic al acestuia, Åžtefan Eminovici. AceÅŸtia au făcut carte la Suceava, cu dascălul Ioniţă. Mai puÅ£in fiul său Ioan, care nu avea tragere la carte”, adaugă Sainenco.

Eminescu, origini transilvănene, poloneze şi posibil ruseşti

Totodată, prin bunicul patern, spun specialiÅŸtii, s-a constatat că Mihai Eminescu nu era nici pe departe moldovean get-beget, aÅŸa cum este cunoscut publicului larg, ci era, cel mai probabil, pe jumătate transilvănean. Bunicul său, Vasile Eminovici, al cărui mormânt tocmai a fost găsit, se trăgea din Blaj ÅŸi a ajuns în Bucovina abia la începutul secolului al XIX-lea. „Eminovicii veneau din Transilvania, din oraÅŸul Blaj. Aceasta este ultima versiune ÅŸi cea mai argumentată. Iar dacă deschidem dicÅ£ionarele geografice din 1908, aflăm că acest sat, CălineÅŸtii lui Cuparencu, a fost populat cu locuitori din Transilvania. Åži astfel se confirmă ÅŸi cu această constatare din dicÅ£ionar că ar fi venit din Transilvania, de la Blaj, unde făcuse ÅŸi ÅŸcoala”, spune Ala Sainenco pentru Adevărul.ro.

Conform studiilor, Vasile Eminovici s-a născut în deceniul al ÅŸaptelea al secolului al XVIII-lea la Blaj, unde a urmat cursurile ÅŸcolii normale. Acesta ar fi migrat în Bucovina, fiindcă în această provincie ar fi fost o nevoie de învăţători ÅŸi dascăli, iar tânărul Vasile Eminovici ar fi găsit o slujbă la CălineÅŸtii lui Cuparencu în anul 1804.  Ba chiar din cauza numelui se presupune că „Iminovicii” de la Blaj aveau, cel mai probabil, origini sârbeÅŸti sau poloneze. În orice caz, reputatul critic literar ÅŸi cercetător George Călinescu era convins că Eminescu, după mamă, Raluca IuraÅŸcu de la JoldeÅŸti, era rus. „După mamă, Eminescu pare, însă, indiscutabil, rus. Căci moÅŸul acesteia era un muscal, de nu cumva cazac, anume Alexa Potlov, fugit din Rusia pentru pricini politice ÅŸi aÅŸezat pe malul Siretului, în apropiere de satul SarafineÅŸti, unde, în straie ţărăneÅŸti ÅŸi sub numele de DonÅ£u, se îndeletnicea cu prisaca”, scria acesta în ”ViaÅ£a lui Eminescu”. Pe lângă origini transilvănene ÅŸi presupus sârbeÅŸti sau ruseÅŸti, Eminescu avea cert ÅŸi origini bucovinene. Mai ales prin bunica sa maternă, Paraschiva Brihuescu, căsătorită cu Vasile IuraÅŸcu, moÅŸierul din JoldeÅŸti, cel despre care se presupune că avea origine rusească. Bunica maternă a lui Eminescu era originară din BăneÅŸti, judeÅ£ul Suceava.

Sursa: Adevărul.ro.