Florin Coșuleanu s-a născut în Botoșani. Are 65 de ani și, în cartierul din Iași în care locuiește, aproape că nu este persoană care să nu-l cunoască. În 2000, el și-a deschis un mic atelier de reparații încălțăminte, iar de atunci lumea a început să-l știe și să-l îndrăgească.
„Am lucrat în cooperație”
Este născut în Botoșani. Pe vremea lui Ceaușescu, Florin Coșuleanu a lucrat în cooperație, dar trecerea la capitalism și-a pus amprenta și asupra activității sale, la fel ca în cazul multor meșteșugari.
Pentru a supraviețui noilor timpuri, a ales să își deschidă propriul atelier, povestește el.
„Mă ocup cu asta din 1979. Am lucrat în cooperație, unde am fost cooptant, și am lucrat, după Revoluție, la diferite firme. Apoi, m-am gândit să deschid în particular, pentru că nu mai aveam unde să lucrez, să-mi câștig o bucată de pâine cinstită prin muncă. Am lucrat la Cooperativa Solidaritate Arta Încălțămintei. Eu am lucrat papuci la comandă pe timpul cooperației, iar după s-a lucrat pe unde s-a putut. Dacă nu mai aveam unde să lucrez, am deschis eu singur, în particular, cu reparații încălțăminte”, spune Florin Coșuleanu.
Într-un reportaj publicat de bzi.ro, cizmarul care trăiește în Iași arată cât de greu i-a fost la început să răzbată în piață. Cel mai dificil a fost să găsească clienți, asta fiindcă puțini români își mai repară încălțămintea.
„A fost greu să deschid pentru că, deschizând un atelier de reparații, n-ai clienți, n-ai nimica, o iei de la zero. Șase luni de zile nu mi-a intrat nimeni aici. O singură persoană de-ar fi intrat măcar! Într-o zi, a venit cineva și am făcut 2 lei. Eram bucuros că am spart gheața, intrase o bătrânică și i-am lipit ceva la papuci. Am intrat aici, în cartier, peste doi meseriași, fără să știu. Ei aveau clienții lor, eu eram gol. Dar, în timp, mi-am făcut clientul, mi l-am format cu bunătate, blândețe, răbdare, înțelepciune. Trebuie să fii blând cu clientul, așa se construiește relația. Cred că sunt mai puțin de 10 meseriași de acest gen în tot Iașul. Dispărem. Eu, anul acesta, ies la pensie, dispărem pentru că avem o vârstă și mai și murim”, zice meșterul Coșuleanu.
Drumul vieții, nu același cu aspirațiile. De la Botoșani la Iași
Cizmarul și-ar fi dorit să ajungă mecanic auto, dar familia a stat împotrivă, astfel că a apucat-o pe alt drum în viață.
„Sunt din Botoșani și așa a fost să fie, să ajung la Iași. Am vrut să fac altă meserie, dar s-a întâmplat să fac asta. Voiam să mă fac mecanic auto, dar părinții nu m-au lăsat să plec pentru că trebuia să mă duc la București și au spus să nu îi las singuri. Pe urmă, a trebuit să fac școala de croitor în piele, dar nici asta nu s-a putut și am ajuns la cizmărie, care nu mi-a plăcut, dar soarta așa a vrut.
Înainte, când făceam la comandă papuci, numai piele foloseam, nici nu era mușamaua asta. Atunci, se lucra numai în piele. Prima pereche mi-am făcut-o mie, la trei luni de la începerea școlii. Am făcut UCECOM-ul și mi-am făcut pantofi cu toc mare și cu platformă, cum se purta. Pe urmă, a început să-mi placă cizmăria de nevoie. Îmi trebuiau bani, mi-am ajutat și părinții, între timp”, povestește bărbatul.
Mesaj pentru clienți!
În atelier, într-un loc vizibil, stă următorul anunț: „Atenție, încălțămintea necurățată se taxează dublu!”. Mesajul este pentru clienții care aduc încălțăminte murdară la reparat, potrivit bzi.ro.