Pe locurile natale ale pictorului Ștefan Luchian, în Botoșani, se fac lucrări pentru modernizarea unei stațiuni de cercetare unicat în estul Europei, dedicate viticulturii și pomiculturii. Aici este creat și un vin unic, de sorginte boierească.
Ștefăneștiul este un oraș de graniță, din județul Botoșani, care astăzi încearcă să scape de blestemul sărăciei și al lipsei de perspectivă.
Trecutul Ștefăneștiului a fost însă idilic și cât se poate de pitoresc. Era o zonă rurală superbă, cu numeroase conace boierești, cu un centru de târg dominat de casele și magazinele evreiești. Acolo se afla, de altfel, o puternică comunitate evreiască renumită pentru rabinii săi, scrie ziarul Adevărul.ro.
Ștefăneștiul Botoșanilor era un loc al comerțului de frontieră și al marii agriculturi moșierești. Iar în Ștefăneștiul de altădată s-a născut și Ștefan Luchian, marele „pictor al florilor”.
Târgul a decăzut după instaurarea regimului comunist în România. Evreii au plecat. La fel și boierii, unii în temniță, alții în străinătate. Ștefăneștiul a devenit un soi de comună cu mici încercări de industrializare, iar după 1990 doar o ruină post-comunistă, măcinată de sărăcie.
De câțiva ani, Ștefăneștiul încearcă să iasă din această realitate tristă, mai ales cu ajutorul investițiilor. Una dintre cele mai interesante investiții de la Ștefănești este realizată de Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.
Este vorba despre „Stațiunea de cercetare științifică și practică studențească Vasile Băcăuanu”. Lucrările de modernizare a stațiunii se află în desfășurare, urmând să devină unicat pentru această zonă a Europei. Aici este produs și un vin de protocol, inspirat de tradiția boierească a Ștefăneștiului.
Un vechi conac readus la viață în cea mai modernă stațiune de cercetare
Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași deține, din anul 2007, mai multe hectare de teren, cu un conac de la începutul secolului al XX-lea rămas în paragină. Toate sunt parte a stațiunii de cercetare pentru practica studenților în domeniul pomiculturii și viticulturii, dar și pentru cercetare științifică.
Din anul 2020 au început aici ample lucrări de modernizare a stațiunii, iar pe aproximativ 5 hectare se cultivă pomi fructiferi și viță de vie: mai precis 2.5 hectare de viță de vie și peste 450 de pomi fructiferi. Au fost deja amenajate și două heleștee, fiind realizate inclusiv aducțiunile cu apă, dar și branșarea la rețeaua electrică.
La începutul acestui an începe și etapa reconstrucției conacului, una dintre cele mai scumpe investiții. Este vorba despre conacul Codrescu, un conac care a ajuns în perioada interbelică, al bogatei comunități orășenești a Ștefăneștiului.
„Era şi centru administrativ, dar şi un loc unde aveau loc activităţi culturale, erau primiţi oaspeţi de seamă. Are o arhitectură deosebită, la modă în Occidentul acelor vremuri. După 1948, clădirea a fost rechiziţionată de comunişti şi transformată în sediu CAP. După 1989, conacul a fost lăsat în paragină”, spune profesorul de limbă română Constantin Timofte din Ştefăneşti.
Conacul a fost ridicat cu meșteri austrieci. Practic, anul acesta întreaga construcție va fi reconstruită pe baza planurilor și indicațiilor arhitectonice ale vremii, ruinele rămase fiind prea deteriorate. În plus, vor urma și alte amenajări pentru cercetarea științifică.
În urma acestor investiții, au sugerat reprezentanții Universității ieșene, această stațiune de practică și cercetare de la Ștefănești va fi cea mai modernă din estul Europei.
Un vin pentru vizite de rang înalt cu struguri de la Ștefănești
Ștefăneștiul a fost renumit, mai ales în secolul al XIX-lea și în perioada interbelică, pentru vinurile sale deosebite produse la curțile boierilor sau notabilităților din târg. Era un vin roșu de Ștefănești atât de faimos încât oameni importanți, inclusiv artiști de renume veneau să-l consume. George Enescu, de exemplu, alt botoșănean celebru, venea ori de câte ori avea ocazia la prietenul său, avocatul Săndulache, pentru a gusta celebrul vin.
„Era un avocat, Săndulache, prieten cu George Enescu. Marele muzician venea aici. Vinul de Ştefăneşti şi podgoriile din această zonă erau foarte renumite. Acest vin a dispărut după venirea comuniştilor la putere“, spune profesorul Constantin Timofte.
Conducerea Universității Alexandru Ioan Cuza a înregistrat deja la Oficiul de Stat pentru Mărci și Invenții, un brand de vin unicat, produs cu struguri de la Ștefănești. Brand-ul se numește „Vinul lui Cuza“ și va fi produs în ediții limitate doar pentru vizite de rang înalt.