Cultura botoșăneană este în doliu, după ce artistul Aurelian Antal a plecat la cele veșnice, la vârsta de 75 de ani.
Aurelian Antal este unul dintre cei mai titrați artiști din județul Botoșani, reprezentând o adevărată emblemă a Dorohoiului, oraș în care, de peste trei decenii, a locuit și a creat opere de artă.
„Aurelian Antal a plecat la întâlnire cu Corneliu Dumitriu...acum 10 zile îmi povestea cum reușise să salveze bassoreliefurile de la fabrică și să le monteze undeva în Dorohoi...Îngerii să-ți fie aproape !...Condoleanțe familiei”, este mesajul transmis de artistul Liviu Șoptelea.
„Te-ai dus, odată cu prima zăpadă, nerăbdător să urmezi Căile Albe ale spiritelor eliberate de plumbul teluric! Ne-ai lăsat câte un strop, din sufletul tău uriaș, în minunatele tale tablouri! Te-ai plimbat printre noi cu aparența unui muritor de rând și doar unii, prea puțini, ți-am cunoscut și iubit geniul. Știu bine că ne vei mai vizita uneori iar din planul astral ne vei îmbrățișa și inspira, cu generozitatea-ți tandră! Îți doresc ca setea ta neostoită, de adevăr, de certitudine, de frumos și de sens să se adape, în sfârșit, din lumina neprihănită a înțelepciunii de dincolo! Fă ca și noi să avem parte, măcar un pic, de ea și, astfel, să creștem și să ne regăsim împreună în Iubirea Divină, cândva!
Pentru mine, nu ai putut muri și nici nu vei muri, vreodată”, mai transmite Ciprian Voloc.
Artistul s-a născut în localitatea Topliţa, din judeţul Harghita, în ziua de 28 iunie 1947, într-o veche familie de români (numele fusese maghiarizat pentru a evita represaliile din partea ungurilor) va dezlega, de la o vârstă fragedă, buchiile, învăţând să citească de unul singur, încă de la patru ani, răsfoind ziarele bunicului, ghidat fiind numai de răspunsurile grăbite, ale celor din jur, la întrebările sale, neobişnuite pentru un copil.
A absolvit Facultatea de Arte Plastice din Iași, în anul 1969.
Dintre premiile şi medaliile cu care a fost recompensat, de-a lungul anilor, pentru activitatea şi performanţele sale, amintim: medalia de aur, la Leipzig, pentru cel mai deosebit set ceramic de cafea, medalia de excelenţă pentru design ambiental, la Bruxelles (1978); premiile I, pe ţară, la concursurile de creaţie industrială în domeniul ceramicii fine, între anii 1980-1988; medalia de bronz, pentru grafică, în anul 1992; premiul "Talerul de argint" în cadrul "Salonului de Toamnă" de la Cholet, în Franţa (1993); nominalizarea juriului din Cholet pentru noutate, în domeniul artelor plastice, datorită interpretării muzicale prin sculptură (1996); premiul I "Extraordinary", obţinut la Madrid, în Spania (2005); premiul "Eminescu" şi medalia "Teiul de Argint" a Editurii Geea, pentru activitate în domeniul artelor vizuale (Botoşani, 2006).
Participă la numeroase expoziţii personale şi de grup, atât în ţară, cât şi în străinătate, ultimele două defăşurându-se chiar în acest an: "Generaţia 1969", la Galeriile Cupola din Iaşi, în luna iunie 2009 (expoziţie de grup, vernisată, ulterior, şi la Fălticeni şi Bacău), şi expoziţia personală "Psalmi", în cadrul Zilelor Municipiului Dorohoi (vernisajul având loc în ziua de 2 octombrie 2009). Este, de asemenea, participant şi fondator al multor tabere de creaţie plastică.
Realizează numeroase busturi şi statui, dintre care câteva pot fi admirate în Dorohoi şi Botoşani: statuia lui Alexandru Ioan Cuza, amplasată, integral, în faţa Şcolii Generale cu acelaşi nume, din Dorohoi, şi parţial în faţa Poliţiei Municipiului Botoşani; bustul lui Ştefan cel Mare, situat în centrul Municipiului Dorohoi. De asemenea, a realizat „O altfel de masă a tăcerii", amplasată la Cholet, în Franţa, cu prilejul sărbătorilor bicentenare ale Revoluţiei Franceze.
După ce, ani la rând, a realizat sute de tablouri în ulei, în anul 1973 descoperă o tehnică revoluţionară, care avea să-i schimbe, cu totul, destinul artistic: este vorba de tehnica pe care a numit-o ANTSOL (ANT de la Antal, SOL de la solvenţii organici şi reactivii chimici pe care-i foloseşte în realizarea lucrărilor).
