Cunoscută şi ca mâncarea săracului, fasolea nu a fost văzută niciodată cu ochi buni... decât dacă e de dulce, cu afumături grase, ciolan sau costiţă din belşug. Fasolea cu carne sau "de dulce" nu prea se cuvine a fi consumată în postul Crăciunului, aşa că rămâne să ne întrebăm de unde şi până unde obiceiul de a mânca fasole cu afumătură de Ziua Naţională.
Cum a reușit fasolea cu ciolan sau cârnați să ajungă mâncarea tradițională a Zilei Naționale este un mister pentru cei mai tineri dintre români, în schimb ce seniorii își amintesc că, în urmă cu 20 de ani, se lansa această idee de către un post de televiziune.
Celebrul preparat nu a fost întotdeauna tradițional zilei de 1 Decembrie, deși multe voci susțin varianta conform căreia fasolea era un aliment de bază și cel mai gustos produs în popotele militare, dar servită ca ciorbă. Iahnia de fasole era considerată mai dificil de preparat și mai costisitoare.
Cuvântul „iahnie” provine din limba turcă, iar preparatul în sine a ajuns în bucătăriile românești de la nemți, unguri și turci.
Cum a ajuns fasolea cu ciolan sau cu cârnați mâncarea tradițională de 1 Decembrie
Deși era un preparat popular al soldaților români în ambele războaie mondiale, mâncarea de fasole nu este tipic românească, fiind împrumutată de la vecinii unguri, de la germani sau de la turci. Totuși, adaosul de cârnați sau de ciolan este reprezentativ țării noastre.
Preparatul este foarte popular pe întreg teritoriul României, dar modul în care acesta a ajuns tradițional pentru 1 Decembrie nu are nicio legătură cu tradiția.
Cu 20 de ani în urmă, postul de televiziune Pro TV își serba primii 5 ani de existență în aceeași zi în care toți românii sărbătoreau Ziua Națională. Cu acest pretext, reprezentații respectivei televiziuni au lansat „Marea Ciolaniadă!” și au transmis întreaga zi cu această siglă.
Locuitorii Capitalei erau așteptați la sediul din Pache Protopopescu pentru o porție de fasole cu ciolan, iar cei mai pricepuți bucătari erau invitați să-și etaleze talentele culinare cu „cea mai gustoasă şi arătoasă fasole cu ciolan la purtător”.
Evenimenul a fost promovat intens, cu câteva zile înainte de debutul acestuia, iar modul în care a prins la public a fost unul uimitor. Acesta s-a repetat în anii următori, ideea fiind preluată și de primăriile din București. Astfel, românii au îndrăgit ideea unei mâncări tradiționale pentru această zi, fără să fie vorba de vreo tradiție.
Cum se prepară tradițional fasolea cu ciolan sau cu cârnați
Tradiția provenită de pe vremea în care fasolea era aliment de bază pentru armată spune că mâncarea este mult mai gustoasă dacă este preparată în oale sau cazane mari. Bobul trebuie să fie mare și alb și, pentru o gătire mai ușoară, e bine să fie lăsată la înmuiat în apă rece.
Pe lângă fasole (care o să fie fiartă în prealabil), mai avem nevoie de cârnați afumați (sau ciolan), ceapă, usturoi, ardei, cimbru, slană, pastă de tomate sau suc de roșii, sare și piper.
Slana și legumele, tocate mărunt, se vor toca și se vor pune la călit împreună. După ce legumele s-au înmuiat și slana s-a topit, se va adăuga fasolea și cimbrul, iar apoi pasta de tomate sau sucul de roșii. Se vor lăsa pe foc până ce toate ingredientele sunt fierte, iar la sfârșit se va adăuga sare și piper, după gust, și cârnații tăiați rondele.
Dacă preferați fasolea cu ciolan, acesta trebuie fiert împreună cu boabele de fasole, iar carnea o să fie desprinsă de pe os și adăugată în iahnie, în cursul preparării acesteia.