Posterul oficial al noului film al regizorului Radu Jude, ”Dracula”, îl înfățișează pe legendarul voievod Vlad Țepeș într-un portret realizat din ingrediente alimentare, pe fundalul unei salate de boeuf.
”Dracula” lui Radu Jude…
Filmul „Dracula” a avut premiera duminică seara, în cadrul celei de a 78-a ediții a Festivalului Internațional de Film de la Locarno (6–16 august 2025), unul dintre cele mai importante evenimente cinematografice din Europa.
Plecând de la legenda celebrului vampir și de la figura lui Vlad Țepeș, filmul propune o serie de povești radical diferite ca stil și formă, de la literar la grotesc, de la fantastic la hiperrealist. „Am încercat să ofer în Dracula de toate pentru toți: film comercial, meditație asupra miturilor naționale și a istoriei filmului, eseu, film cu vampiri, comedie populară, film politic, satiră, film erotic, film de acțiune, cinema literar. Era momentul să dăm și noi lumii un Dracula, am făcut ce am putut mai bine, sper ca spectatorii să se bucure măcar de unele aspecte ale filmului”, spune Radu Jude despre cel mai recent film al său.
Laureat cu Ursul de Aur la Berlinale (2021), Radu Jude este cunoscut pentru filmele sale incomode, curajoase și experimentale: „Aferim!”, „Îmi este indiferent dacă în istorie vom intra ca barbari”, „Babardeală cu bucluc sau porno balamuc”. Cu „Dracula”, Jude își continuă explorarea identității culturale, a istoriei și a rolului imaginii în societatea contemporană.
…trece și prin Botoșani!
Interesant este că salata de boeuf de pe afișul producției românești este realizată de o botoșăneancă. Iar Radu Jude, mulțumit de ”opera culinară”, a transmis și un mesaj public în acest sens: ”Mii de mulțumiri doamnei Grigoruță Mariana pentru superba salată boeuf!”.
Numele botoșănencei apare și în ”caseta tehnică” a filmului: ”Boeuf salad design by Grigoruță Mariana Mary-Ana”.
Care este povestea din spatele posterului oficial al filmului lui Jude?
Mariana Grigoruță ar fi putut fi un strălucit artist plastic. Sau sculptor. Ar fi făcut o carieră strălucită în gastronomie. Nu a urmat niciun curs de specializare în vreun domeniu artistic ori culinar. Cu toate acestea, este probabil unul dintre cei mai talentați oameni din România. Nu este nicio exagerare! Este de ajuns să îi privești ”operele” pentru a înțelege că, în spatele unui om simplu – ”și la vorbă, și la port” – se află nu doar un adevărat ”specialist” în gastronomie, ci și un artist de excepție.
Plecând pe urmele posterului prezentat de Radu Jude, am descoperit că salata de boeuf nu este singura reușită a botoșănencei, aceasta surprinzând prin ”sculpturi culinare” spectaculoase, ”lucrate din mămăliguță, orez, cașcaval și chiar griș”, care pot fi servite servite alături de diferite gustări.
În urmă cu câțiva ani, Mariana Grigoruță era invitată la ProTV, unde Cătălin Măruță nu se sfia să o numească ”regina salatelor de boeuf”.
Salatele botoșănencei l-au inspirat pe regizorul Radu Jude, care – printr-un reprezentant Saga Film – a luat legătura cu Mariana.
”Radu Jude m-a văzut La Măruță. O doamnă de la Saga Film m-a contactat prin ProTV, a spus că vrea să colaborăm pentru un poster. I-am spus că este o onoare pentru mine, desigur că am acceptat”, ne-a povestit Mariana Grigoruță. Zis și… promis, așa că a purces la treabă. Rau Jude i-a spus ce dorește, apoi a trimis la Botoșani fotograful.
”A venit fotograful la mine acasă, a trimis fotografia la București. Prima variantă a fost o salată cu chipul regizorului Radu Jude, deci au fost două salate. A fost aleasă cea cu Vlad Țepeș”, explică Mariana Grigoruță.
Pasiunea dusă la rang de artă!
Povestea Marianei Grigoruță pare a fi desprinsă din filme. S-a născut în Hlipicenii Botoșanilor, un loc pe care și azi îl păstrează lângă inimă. De Hlipiceni se leagă visul de a deveni artist și numele celui mai drag duhovnic, arhim. Ciprian Grădinaru. La 14 ani a plecat la Iași, unde a dat admitere la Liceul de Artă. Erau doar 13 locuri și 75 de candidați. A fost a 16-a pe listă, dar eșecul nu i-a tăiat aripile. La 55 de ani, mamă a trei băieți, viața Marianei Grigoruță este plină de culoare și poezie!
”Este o pasiune pentru mine! Eu lucrez la mine acasă, cei apropiați mai apelează la mine pentru colaci, cozonaci. Realizez chipuri de sfinți, de domnitori”, povestește Mariana Grigoruță, care mărturisește că ideea de a realiza mâncarea ”altfel” s-a născut odată cu băiatul cel mic.
”Am început să lucrez când era copilul meu mic. Bucătăria și arta mi-au fost dragi mereu și am încercat să fac ceva unic, frumos”. Apoi, tot ce realiza fotografia și posta pe grupuri culinare, pentru a-i inspira și pe alții. Într-o zi a văzut un anunț inedit, care avea în centru… mămăliguța. ”Așa am început să fac figurine din mămăliguță. Am văzut că îi plac mult copilului”.
De la figurine la poezie nu a mai fost decât un pas…
”…și le-am postat împreună. Poezia vine tot din gastronomie, pentru a face cât mai interesantă mâncarea pentru copilul meu”, povestește amuzară Mariana Grigoruță.
Acum simte că este pregătită să facă încă un pas. Unul mare, de data asta: să își scrie numele pe o carte, pentru ca toată munca ei să fie și altora inspirație. ”Vreau să adun tot și să scot câteva volume cu rețete, poezii și platouri de poveste. Vom avea și rețete de post, rețete de dulce, mâncare de tot felul”.
Recunoaște că, chiar dacă este la curent cu tot ce se întâmplă în gastronomie, este mult mai atrasă de rețetele tradiționale. ”Eu iubesc tot ce este românesc, tot ce este de-al nostru. Nu am o școală de bucătar, nu am o calificare, totul e pasiune. Fac ce am învățat de la părinții mei, desigur că dezvolt ce știu”.
Este conștientă că societatea trece prin schimbări foarte rapide. Asaltați de ”oferta” din comerț, copiii nu mai acceptă mâncarea părinților. Cu toate acestea, nu a renunțat. A căutat mereu soluții cât mai greu de refuzat. ”Când copilul meu era mic îi făceam figurine, găteam pe gustul lui, cu personaje din povești, să fie și mâncarea cât mai colorată și mai sănătoasă. Uite, o linguriță pentru cățel, una pentru purcel... I-am povestit mereu despre plantele sănătoase, despre tot ce este bun. Copilul, dacă știi cum să îl atragi, să îi expici despre mâncare, acceptă. Dar e nevoie de multă răbdare”.
Nimic nu se poate fără efort, mai spune Mariana. Părinții trebuie să fie conștienți că sănătatea familiei stă și în mâna lor. ”Pentru copiii noștri ar trebui să ne facem timp. E foarte ușor să faci comandă și să primești totul de-a gata. Trebuie să avem timp pentru copii, pentru familie. Să fie un echilibru, desigur, că avem nevoie să și lucrăm. Dar să nu ignorăm nici educația copiilor, alimentația lor. Le place pizza, da, le-am făcut mereu acasă personaje din pizza. Sosul de roșii îl fac acasă, eu știu exact cum prepar”, ne povestește Mariana Grigoruță.
”Ca la mama acasă” nu este o expresie fără sens. Trebuie doar să be întoarcem la simplitatea de odinioară. Mai ales că, în România, mai ales în Moldova, avem o tradiție gastronomică atât de bogată!
O rețetă ușoară, de vară? ”Noi acasă, vara, mâncam ardei copți în sos de roșii, cu mămăliguță, păstăi cu smântână, vinete coapte pe grătar sau pane, ceapă pe grătar. Dulciuri? O gogoașă, o clătită, cu dulcețuri făcute în ogradă. Și multe fructe”, spune Mariana.
Pentru ingredientele pe care le folosește se întoarce de fiecare dată la țăranul nostru, la produsele bio din grădinile satelor Moldovei. ”Cel mai bun cozonac l-am făcut din făina măcinată în sat, la mama. Untul e cel făcut din lapte. Eu sunt abonată la lapte, fac brânză, smântână, totul bio. Ouă de la țară, la fel. Să ne întoarcem la producătorul autentic. Suntem binecuvântați de Dumnezeu, avem de unde! Să renunțăm la comoditate, trebuie să punem mai mult accent pe copii”.
Gustul, cu cât este educat mai devreme, cu atât devine o obișnuință, spune Mariana Grigoruță, care ne asigură că nu va renunța niciodată să explice că o minte sănătoasă se menține cu o măncare sănătoasă.
Ciorbă de fasole în bol zdravăn de pâine, servită cu ardei verde și praz:
Dragii mei azi vă prezint
O ciorbă de nedescris,
E o ciorbă bună tare,
N-are în lume asemănare!
Ciorbă de fasole boabe,
Arată ca de pe carte!
Deci:
Pui fasolea încet la foc,
Morcov, ceapă, ardei gras,
Țelină și păstârnac,
Iar pentru gust delicat,
Pui și un os afumat.
Cimbru, sare și piper,
Presori în ciorbă nițel!
Paprika și chiar ardei
Să pișcați un pic din ei,
Toate-n oală se unesc
La foc mic se potrivesc,
Ce aromă răspândesc!?
Apoi punem spre final,
Borșul acru și mărar,
Leuștean verde din plin,
Și apoi Doamne să ne ții!
Această ciorbă minune,
O punem în bol de pâine,
Bol crocant bine prăjit,
Cu ulei din plin stropit,
Să avem poftă, apetit!
Poftă mare!
Pizza cu poezie!
Salutare, bun găsit!
Să vă spun ce am pățit,
M-a rugat al meu puiuț,
Frumușelul Ștefănuț,
Să-i prepar ceva bunuț.
Și stătui și mă gândii
Știu, pizza azi eu voi găti!
Însă dragilor vă spui,
În cămară, când dădui,
Chiț, chiț, chiț un chițăit
Se auzi, de după un blid,
Făina era pe jos,
Cașcavalul era ros,
Sălămiorul e mușcat,
Cu ce pizza eu să fac?!
Pusei mâna pe o sită
Și hop, poc, l-am prins în cușcă!
Și ce credeți, ghidușie!
Se întâmplă mare magie!
Chițăilă fermecat,
Din codița a mișcat,
Roată sitei el a dat,
Si-n pizza s-a transformat!