La Ministerul Justiției (MJ) au fost puse, în ultimele trei zile, în dezbatere trei proiecte cu modificări la codurile penale, două dintre ele fiind însă inițiative mai vechi ce vizează, în principal, punerea codurilor în acord cu mai multe decizii ale Curții Constituționale. Unul dintre cele trei proiecte vizează însă situația condamnaților care fug din țară pentru a scăpa de executarea pedepselor și care vor risca o pedeapsă cu închisoarea suplimentară, pentru evadare, scrie Avocatnet.ro.
Pe 31 mai, MJ a pus în dezbatere un proiect de lege care să completeze Codul penal și să completeze la infracțiunea de evadare cu o situație destul de des întâlnită în ultimii ani în rândul unor condamnați care au fugit din țară pentru a evita executarea pedepselor privative de libertate.
„Se consideră evadare și fapta persoanei condamnate definitiv la pedeapsa detențiunii pe viață sau la pedeapsa închisorii de a nu se preda organului de poliție în termen de 7 zile de la data rămânerii definitive a respectivei hotărâri de condamnare”.
Astfel, cei care nu se predau în șapte zile de la hotărârea definitivă de condamnare nu vor face altceva decât să adauge o perioadă în plus la pedeapsa pe care trebuie să o execute, adică pedeapsa pentru infracțiunea de evadare.
„Fapta persoanei condamnate la pedeapsa detențiunii pe viață sau la pedeapsa închisorii dispuse printr-o hotărâre rămasă definitivă anterior intrării în vigoare a prezentei legi de a nu se preda organului de poliție în termen de 7 zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani”, mai prevede ministerul în proiectul de lege, rezolvând astfel situația condamnaților care au fugit până acum.
Mai departe, anul trecut era pus în dezbatere un proiect de lege cu modificări demult necesare la Codul penal ca urmare a unor decizii de neconstituționalitate date în ultimii ani. Azi, proiectul de lege care ar trebui mai întâi să ajungă pe masa Executivului ca să fie trimis apoi în Parlament pentru dezbateri a fost readus în actualitate de Ministerul Justiției. Cu excepția unei singure prevederi, care a trebuit să fie reglementată de urgență printr-o ordonanță dată săptămâna trecută și care vizează întreruperea cursului prescripției răspunderii penale, proiectul republicat azi are aceleași prevederi ca anul trecut (doar unele minore reformulări de termeni în cuprins, pe alocuri).
Proiectul vizează abuzul în serviciu și detalierea definiției acestei infracțiuni, precum și a celei de neglijență în serviciu. De asemenea, un alt text de lege care așteaptă demult modificare este cel privind conducerea fără permis, unde trebuie incluse și tractoarele agricole și forestiere. Mai sunt vizate instituția aplicării legii penale și introducerea unei noi infracțiuni care să pedepsească consumul de alcool sau de alte substanțe ulterior producerii unui accident de circulație.
Același proiect ar mai modifica și Legea protecției martorilor, unde e vizată reducerea pedepsei pentru denunțători, precum și Legea privind executarea pedepselor, unde ar fi extins dreptul la vizite intime pentru a acoperi și persoanele arestate preventiv în cursul judecății, nu doar persoanele condamnate definitiv. Mai multe despre cele cuprinse în acest proiect puteți afla din acest articol.
Apoi, tot anul trecut, în toamnă, un alt proiect, de data asta vizând punerea în acord cu decizii ale Curții Constituționale a unor prevederi din Codul de procedură penală era pus în dezbatere la Ministerul Justiției. Cu unele modificări, regăsim azi readus în actualitate proiectul de modificare a Codului de procedură.
Ce regăsim în proiect, între altele: noi drepturi pentru persoana vătămată în procesul penal, modificarea reglementării dreptului martorului la tăcere și la neautoincriminare, precum și a garanțiilor pentru exercitarea acestuia, o reglementare a dreptului martorului la tăcere și la neautoincriminare, precum și garanțiile pentru exercitarea acestuia, controlul judiciar, o reglementare dedicată înregistrărilor obținute din activități specifice culegerii de informații, dreptul persoanei supravegheate la informare, plângerea împotriva măsurilor de supraveghere; mai apare, de asemenea, reluarea procedurii de cameră preliminară, apar modificări la calea revizuirii, precum și în cazul efectelor unei decizii a Curții Constituționale, nulitatea relativă să poată fi invocată și de procuror, precum și, din oficiu, de judecătorul de drepturi și libertăți, judecătorul de cameră preliminară sau, după caz, de instanța de judecată, introducerea dreptului de a refuza să fie audiate în calitate de martor pentru „persoanele care au stabilit relații asemănătoare acelora dintre soți sau acelora dintre părinți și copii, dacă dovedesc că au conviețuit sau conviețuiesc cu suspectul sau inculpatul” sau acordarea unei amânări a executării pedepsei privative de libertate tuturor persoanelor condamnate, indiferent de sex, care au un copil mai mic de un an.