Pe meleagurile județului Botoșani, la o aruncătură de băț de râul Prut, se află un loc unicat în întreaga țară. Satul Horia stârnește curiozitatea tot mai multor oameni, datorită arhitecturii inedite. Printre casele localnicilor, sunt ridicate zeci de garduri din piatră extrasă chiar de la marginea așezării. Unele dintre acestea au o vechime de 300 de ani.
În unele gospodării, oamenii au clădit grajduri, beciuri și case din piatră, pe care o consideră cel mai rezistent material de construcție.
„Încearcă să păstreze ce-i vechi și frumos”
„Da, domnule, la noi se face din piatră, aici, gardul. Ăsta mă ține 100 de ani aici doar”, spune un locatar.
Așa se mândresc oamenii din Horia, un loc unic în România, cu gardurile lor din piatră. Micuțul sat din județul Botoșani a căpătat de-a lungul veacurilor un aspect inedit, parcă desprins din povești, datorită ambiției localnicilor de a se folosi de resursele avute la numai doi pași, pe malul râului Prut.
„Păstrează tradiția. Încearcă să păstreze ce-i vechi și frumos”, apreciază Vasile Condurache, viceprimarul comunei Mitoc.
„E tot de la urmașii noștri, de la bătrâni, de la bătrânii noștri. Ia uite, astea-s de vreo 300 de ani. Sunt case făcute frumoase, față de timpurile din urmă. S-au făcut case modernizate, case bune, mari. Cu piatra, de când țin eu minte se făcea... Fântâni. Acum, fântânile au ieșit majoritatea cu tuburi, dar majoritatea fântânilor aici, în sat la noi îs făcute din piatră”, explică Grigore Serafim Seliman, un locuitor din sat.
Cum comuna Mitoc se află la granița cu Republica Moldova, oarecum izolată de alte comunități, localnicii nu dispun de multe resurse. Totuși, de sute de ani, pentru a-și construi gospodăriile și pentru a avea un trai așa cum se cuvine, au muncit și s-au folosit de bogățiile pământului.
„Nu sunt bani să cumpărăm materialele de la depozite”
Lipsa banilor necesari pentru cumpărarea unor materiale de construcții moderne îi determină pe oameni să folosească tehnici din moși-strămoși de clădire în piatră, iar materia primă provine din cariera de lângă sat. În felul acesta, localnicii reușesc să fie uniți și să conserve ce alții poate ignoră sau chiar aruncă.
„Sunt două motive. Un motiv: piatra e el mai rezistent material de construcții și, al doilea motiv, nu sunt bani să cumpărăm materialele de la depozite”, arată Ioan Seliman, meșteșugar din comunitate.
Unii bătrâni își amintesc limpede cum au fost construite gardurile ce le păzesc și astăzi gospodăriile.
„Scos piatră din carieră de la Horia, că atunci se scotea la lopată, la hârleț. Asta tradiție e tradiție din bunicii bunicilor, că aici a fost carieră de piatră mare. Este și acuma, mai este”, spune Maria Curcudel, localnică.
„Pe timpuri, când eram eu de 10-11 ani, cel mai gospodar om din Horia era cu zidul de piatră. Nu făcea orișicine”, adaugă o altă femeie.
O tradiție pe cale de dispariție
Sătenii se tem însă că tradiția se va pierde. Ei spun că tinerii din localitate nu sunt la fel de atrași de construcțiile inedite din piatră. Numărul celor care aleg să plece crește în fiecare an. Populația e îmbătrânită. În Horia a mai rămas un singur meșter, iar piatra este singura sursă de venit pe care se poate baza.
Pe Ioan l-am găsit la cariera de piatră de lângă sat. Alături de fiul lui, căruia încearcă să îi predea meseria, muncește zi de zi în locul din care, anual, se scot zeci de metri cubi de piatră.
„De exploatat piatră exploatez fix de acum 30 de ani în urmă. Și de construiesc, ca maistru, ca meșter, ca salahor, am 20 de ani de când lucrez. Să pot câștiga niște bani, să supraviețuiesc și eu, că nu sunt angajat nicăieri și casa trebuie întreținută. Piatra care o extrag urmează să fac temelie la casă pentru băiat. Acasă mai am și mai merg și la numeroși oameni și mai fac câte un beci, câte o fântână, câte un gard”, spune Ioan Seliman.
Interesul crește dincolo de dealurile satului
El spune că sunt, în schimb, oameni din alte localități sau chiar județe care află de acest loc și sunt fascinați de aspectul impresionant al construcțiilor. Mulți îl contactează pentru că vor să aibă în propria gospodărie crame, foișoare sau garduri din piatră. Alții vor să viziteze zona.
„Da, au fost persoane care m-au întrebat și chiar au vrut să vadă de unde se scoate piatra”, a precizat Vasile Condurache, viceprimarul comunei Mitoc.
Istoricii zonei spun că tradiția construirii în piatră datează, pe aceste meleaguri, de 2.000 de ani și că ar proveni din cultura celtică.
