Legea pensiilor 2019 a făcut ca valoarea punctului de pensie să crească începând cu 1 septembrie 2019, de la 1.100, la 1.265 de lei. În următorii ani, vor avea loc şi alte modificări după ce legea a fost publicată în Monitorul Oficial.
Legea pensiilor va avea un impact bugetar de 8,4 miliarde de lei în acest an, un impact de 24,8 miliarde de lei în 2020, de 58,1 miliarde de lei în 2021, iar în 2022, ar urma să aibă un impact de 81,1 miliarde de lei. Iată câteva dintre modificări.
În primul rând, Masteratul și Doctoratul devin vechime în muncă. Studiile de masterat și doctorat vor fi luate în calcul la vechimea necesară pensionării. De asemenea, vor fi considerate vechime în muncă stagiul militar, concediul pentru creșterea copilului, deportarea, prizonieratul, detenția politică sau pensia de invaliditate. Acestea sunt și în legislația actuală.
Toate pensiile stabilite înainte de intrarea în vigoare a noii legi vor fi recalculate. În urma recalculării însă, nu toate pensiile vor crește.
Noua lege mai instituie faptul că pensia minimă se va plăti celor cu minimum 15 ani de cotizare la sistemul public de pensii. Aceasta se calculează raportat la salariul minim brut pe țară de la acel moment. Minimul va fi de 45%, aferent stagiului minim de cotizare, la care se adaugă câte 1% pentru fiecare an lucrat în plus.
Noua lege instituie și condiții speciale pentru mamele cu minim 3 copii. Femeile care au realizat stagiul minim de cotizare de 15 ani şi au născut 3 copii pe care i-au crescut până la vârsta de 16 ani, beneficiază de reducerea vârstei de pensionare cu 6 ani. Începând cu al 4-lea copil se adaugă câte 1 an în plus, pentru fiecare copil.
Legea pensiilor ar urma să aibă creşteri etapizate ale punctului de pensie până în anul 2021: în 2019 - 1.265 de lei (deja în vigoare), 2020 - 1.775 de lei, 2021 - 1.875 de lei. Din anul 2022, valoarea punctului de referinţă se va indexa anual cu rata inflaţiei şi 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat.
Dar cel mai important este că Legea pensiilor 2021 schimbă formula de calcul a pensiilor. Cuantumul pensiei se calculează prin înmulțirea numărului total de puncte cu valoarea punctului de referință. La intrarea în vigoare a legii, adică în 2021, punctul de referință va fi 75 de lei. Numărul total de puncte de pensie se obține din adunarea punctajelor anuale.
Punctajul anual se stabilește prin împărțirea la 12 a sumei punctajelor lunare. Punctajul lunar se va calcula prin raportarea venitului brut lunar realizat sau a venitului lunar care a constituit baza de calcul a contribuției sociale, la câștigul salarial mediu brut folosit la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat din anul respectiv.
O altă măsură inclusă în noua lege a pensiilor o constituie plata retroactivă a contribuțiilor pentru pensii. Astfel, noua lege permite ”cumpărarea” de vechime. Nu se pot depăși 5 ani în total, dar se vor putea plăti perioade diferite. În paralel, dacă până acum, existau două tipuri de pensionare anticipată, respectiv fără penalizare și parțială, actul normativ a eliminat pensionarea anticipată fără penalizare.
Pensia anticipată se cuvine cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare. De aceasta beneficiază persoanele care au realizat stagiul complet de cotizare, precum şi cei care au depăşit stagiul complet de cotizare cu până la 8 ani. Cuantumul acesteia se stabilește prin diminuarea pensiei de limită de vârstă cu anumite procente, în funcție de numărul lunilor de anticipare.
Pentru salariați apare însă și o schimbare radicală.
"Dacă angajatorii nu virează contribuțiile, perioada respectivă nu se ia în calcul. De altfel, acesta este unul dintre punctele contestate ale noii legi. Prevederea a fost contestată de către sindicate, deoarece, deși angajații din România datorează cei 25% pentru pensii, aceștia nu au niciun control efectiv pentru a putea vedea dacă firmele chiar virează banii și nici nu le pot forța", scrie RealitateaTV.net
La Botoșani, potrivit directorului CJP, Cristina Anton, cele mai mici pensii sunt acordate persoanelor cu dizabilităţi grave, de până la 3 lei, astfel de cazuri fiind însă foarte puţine. Potrivit noii legi însă, toate aceste persoane vor putea opta pentru indemnizația socială minimă.
La polul opus, cea mai mare pensie este primită lunar de către o fostă femeie de afaceri, care, în baza contrubuţiilor pe care le-a acoperit în perioada de activitate, încasează 13.000 de lei. Pe locul secund se află un cadru didactic, cu 12.000 de lei pensie iar pe locul trei se află un fost lucrător în foraje şi lucrări de mediu, ce primeşte lunar câte 8.000 de lei.
În paralel, recalcularea pensiilor pentru persoanele care au lucrat în grupe speciale de muncă se finalizează la 30 septembrie, peste 76.000 dintr-un total de 81.000 de beneficiari fiind cu plăţile la zi, a declarat, duminică, ministrul Muncii, Marius Budăi.
„Acum la 30 septembrie se termină recalcularea pensiilor, nu că îşi încetează neapărat valabilitatea. S-a pornit de la 100.000 de potenţiali beneficiari, când s-a creionat legea şi când s-a calculat impactul bugetar, dar în realitate sunt acum puţin peste 81.000, iar 76.000 dintre ei au primit deja banii, diferenţele, acasă şi sunt cu plăţile la zi. Cei 76.000 au primit diferenţele de la 1 octombrie 2018 până la zi. În perioada imediat următoare vor primi banii şi restul pensionarilor”, a precizat ministrul Muncii, la un post de televiziune, scrie și Antena3.ro.
Întrebat care au fost diferenţele la pensiile recalculate la grupele de muncă, ministrul Muncii a precizat că acestea au fost şi de 800, 1.000 de lei de persoană.