Calamităţile naturale fac ravagii în lumea rurală. Din cauza secetei, culturile sunt foarte afectate, iar ţăranii se întreabă dacă vor avea cu ce trăi sau ce mânca. În plus, la Botoşani, grindina a lovit la rândul ei, provocând pagube însemnate.
„Eu nu înţeleg cu ce am păcătuit atât de grav, încât să ne lovească Cel de Sus în halul ăsta?“, se întreabă cu ochii în lacrimi moş Dumitraş, un ţăran trecut de 70 de ani din comuna Hlipiceni.
Aceeaşi întrebare îi frământă şi pe alte câteva mii de săteni din Botoşani, un judeţ efectiv calamitat de grindină şi apoi de cea mai cumplită secetă. Din cauza lipsei precipitaţiilor suficiente şi a pârjolului, spun specialiştii în agricultură, la nivelul întregului judeţ, gradul de calamitare este destul de mare.
„Gradul de calamitate pentru culturile de toamnă, la nivelul judeţului Botoşani este cuprins între 40 şi 60%. Specialiştii noştrii monitorizează în permanenţă starea culturilor”, spune Cristian Delibaş, director la Direcţia Agricolă din Botoşani.
„Suntem nenorociţi, muritori de foame”
Cea mai gravă situaţie este în sudul judeţului, acolo unde în comune precum Hlipiceniul, culturile sunt compromise chiar şi până la 100%.
„Cred eu că agricultura este compromisă de la 80 la 100%. Şi este al doilea an, în ultimii trei, de când ne confruntăm cu o secetă deosebită”, precizează Marian Luchian, primarul din Hlipiceni, citat de Adevărul.
Localnicii sunt disperaţi şi cred că nu vor mai avea ce mânca. „Suntem nenorociţi, muritori de foame. Tot îi ars. Mâncăm din ajutoare“, spune o săteancă.
De parcă seceta nu ar fi fost de ajuns, grindina a lovit la rândul ei, în prima lună de vară, distrugând culturi în 12 comune. Pagubele evaluate de Prefectură se ridică la 3,9 milioane de lei. Cele mai afectate au fost culturile de porumb, rapiţă, floarea soarelui, grâu şi soia.
Sătenii se plâng că deşi trăiesc în judeţul cu a doua suprafaţă de luciu de apă din România, suferă din cauza secetei. Aceştia cer autorităţilor să investească în canale şi pompe pentru irigaţii, din râul Prut.