În județul Botoșani, mii de femei de la sat se tem să facă un test ginecologic care le-ar putea salva viața. În unele cazuri, bărbații le interzic consultul, din motive greu de înțeles. În acest context, sute de femei mor din cauza cancerului de col uterin, scrie ziarul adevărul.ro.
Statisticile oficiale plasează România pe primul loc în Uniunea Europeană la numărul de femei care-și pierd viața din cauza cancerului de col uterin. Anual, peste 3.000 de femei sunt diagnosticate, la nivel național, cu acest tip de cancer, iar mai bine de jumătate, tot în decurs de 12 luni, pierd lupta cu nemiloasa boală.
Specialiștii spun că principala cauză a mortalității crescute în România este lipsa educației sanitare și a prevenției. Majoritatea femeilor ajung la spital în stadii avansate, în condițiile în care, depistat la timp, cancerul de col uterin poate fi tratat.
Situația este și mai gravă în zonele sărace: în nordul României, în județul Botoșani, numărul cazurilor de cancer de col uterin a crescut cu 25%. În acest județ, majoritatea femeilor de la țară nu au făcut niciodată un test Babeş-Papanicolau, singura metodă eficientă pentru depistarea la timp a cancerului de col uterin. Și nici măcar nu vor să audă de așa ceva, motivele fiind de-a dreptul halucinante.
Tocmai din cauza acestei rate mari a mortalității provocate de cancerul de col uterin în România, Institutul Oncologic din Iași, în colaborare cu Fundația Enable, derulează, încă de acum doi ani, un proiect cu finanțare europeană pentru depistarea precoce a cancerului de col uterin.
Au fost alese județele din Moldova, cele mai expuse sărăciei și lipsei de educație sanitară. Astfel, o caravană cu medici și experți se deplasează în comunele din cele șase județe ale Moldovei și fac gratuit localnicelor teste Babeş-Papanicolau.
„Ne deplasăm cu caravana, care, practic, este un cabinet ginecologic mobil, autorizat, se lucrează steril, în condiții de siguranță sanitară. Din păcate, sunt persoane care nu au făcut niciodată aceste teste, sunt persoane care nu au mai ajuns la un ginecolog de la ultima naștere”, precizează Corina Iancu, expert Fundația Enable.
Săptămâna trecută, caravana a ajuns în comuna Corni, județul Botoșani. O parte a sătencelor abia au fost convinse de asistenții sociali și asistenții medicali comunitari să vină la căminul cultural și să se testeze în cabinetul mobil.
Tanti Maria are 60 de ani și nu s-a testat în viața ei. S-a lăsat cu greu convinsă, mărturisind că femeile de la țară sunt prea ocupate cu munca. În plus, nici nu vor să dea bani, și așa puțini, pe drumul până la oraș.
„Mai cu treaba, ca la țară, nu am dat importanță. Stau la Sarafinești și la noi este multă treabă la câmp. Nu avem serviciu, avem animale, din asta trăim. Cine se ocupă de ele. Omul se ia cu treaba, lasă astăzi, lasă mâine. Și în plus, scump drumul. Omul de țară este mai sărăcuț și găsește repede loc la bani”, mărturisește săteanca.
Multe sătence nu se testează de frică. Se tem fie de procedura în sine, pe care nu o cunosc, fie de rezultatul testării.
„Este prima dată când fac testul, de când am născut fata. Îmi este frică. Nu știam ce-mi face și de aceea nu am venit. Am auzit multe vorbe, că-i cam nasol. Mai sunt și cele care se tem de ce le iese la test. Preferă să nu știe și dacă se întâmplă, asta este, cum vrea Dumnezeu”, povestește o altă săteancă, abia trecută de 35 de ani.
De altfel, sunt și femei care au luat-o la fugă când le-a venit rândul să intre în cabinetul mobil.
„Ca potârnichile au fugit. Se tem, săracele. La noi, la țară, se tem că nu știu ce le face”, spune amuzată o altă femeie de 52 de ani, care abia a ieșit de la consult.
Sunt și femei care mărturisesc realități de Evul Mediu.
„Unele nu vin că nu vor bărbații. Se enervează că unde se dezgolesc, pentru ce? Numai ei au voie să vadă femeia lor așa. Au fost care le-au luat acasă. Cine știe, poate și cu palme pe spinare”, spune o altă săteancă aflată în sala de așteptare.
Situația este confirmată voalat și de experții din campanie.
„Este complicat să spun asta, dar în anumite comunități este vorba și despre acest lucru”, mărturisește Corina Iancu.
Specialiștii spun că, pe lângă sărăcie, de vină este slaba cultură sanitară din zona rurală. Femeile au prejudecăți în legătură cu testarea, cu expunerea în fața medicilor, nu cunosc procedurile și le este frică.
„Cred că şi din lipsă de informație nu accesează şi pur şi simplu că este o teamă. Vorbim despre acea cultură sanitară care, din păcate, la noi nu prea este. Informația ajunge mai greu în mediul rural. Uneori este o jenă indusă, cred că ne impunem niște bariere”, adaugă expertul Corina Iancu.