Concepţia potrivit căreia păduchii reprezintă "apanajul" familiilor în care nu se pune mare accent pe igienă este contrazisă de fiecare triaj epidemiologic efectuat de specialiştii Direcţiei de Sănătate Publică în unităţile de învăţământ.
Deşi în număr mai mic decât anul trecut, în acest an au fost depistate 139 de cazuri de pediculoză, cele mai multe- 101, la elevi din şcolile gimnaziale. Acestora li se adaugă 13 cazuri depistate la elevi de şcoală primară şi 19 la elevi de liceu. Elevii afectaţi de această boală provin atât din mediul rural cât şi din urban, iar observaţia specialiştilor a fost că pediculoza nu face diferenţieri de stare materială a familiilor din care provin copiii. Procentul este mai mic de 1%, în condiţiile în care au fost controlaţi 35.616 elevi din toate ciclurile de învăţământ ale celor 240 de unităţi şcolare verificate.
Specialiştii susţin că pediculoza este transmisă numai prin contact cu purtătorii ei. Mai exact, vorbim de dormitul lângă un purtător la grădiniţă sau împărţirea de obiecte de toaletă- perii, pieptene, prosoape, agrafe, elastice de păr. Păduchii sunt de obicei transmişi prin intermediul părului mai lung din cauza câtorva factori: părul lung are nevoie de mai multe îngrijiri, iar păduchii se pot ataşa mai uşor de părul lung, în special dacă este purtat liber. După transmiterea către o nouă gazdă, păduchii încep să depună ouă - circa 10 pe zi – şi să le ataşeze cu salivă de firele de păr individuale.
Simptomul cel mai comun al pediculozei este mâncărimea, observabilă cel mai bine noaptea, când păduchii se hrănesc. Anul trecut, în unităţile de învăţământ botoşănene au fost depistați 241 de elevi cu pediculoză. Îmbucurător este că, spre deosebire de anul trecut, în acest an nu a fost depistat niciun caz de pediculoză în centrele de plasament.
Tot în cadrul triajului epidemiologic au fost depistate şi 114 cazuri de angine, atât în creşe cât şi în şcoli şi licee. Anginele sunt de origine virală, sunt foarte contagioase, iar apariţia lor este legată de anotimpurile răcoroase cu variaţii bruşte de temperatură. Anginele au debut brutal, marcat de o stare generală alterată, febră, frisoane, jenă la înghiţire care se accentuează rapid, transformându-se în dureri localizate în amigdale ce iradiază spre urechi.
