Vineri, sala de ședințe a Consiliului Local a fost plină. De oameni, de emoții, de viață, de gânduri. Pentru prima dată, diaspora botoșăneană a fost așteptată la Primărie pentru a-și împărtăși durerile, nevoile și soluțiile pe care le zăresc în drumul lor spre „acasă”, la Botoșani. Pentru prima dată, oameni care, în ultimii ani, au trăit printre străini, au fost așteptați pentru dialog.
Au dat curs invitației mai bine de 30 de botoșăneni, impresionant fiind numărul de tineri prezenți printre aceștia. Au fost sărbătoriți cu cântec, cu drapel, cu aplauze, cu urări și încurajări din partea autorităților care i-au întâmpinat: Cătălin Flutur, primarul municipiului Botoșani și inițiatorul evenimentului, subprefecta Daniela Lozneanu, șefi din Polițe, câțiva consilieri locali, reprezentanți ai asociației RePatriot și senatorul Viorel Badea.
„Regretăm că nu sunteți, în aceste momente, alături de familiile voastre. Știm că nu ați plecat de acasă de bine. Piedicile pe care le-ați avut aici v-au împins să luați calea deloc ușoară a străinătății. Știu că nu vă este deloc ușor printre străini. Dragostea și dorul pentru cei de acasă macină astăzi milioane de familii, inclusiv botoșăneni. Sper ca, într-o zi, să luați marea decizie de a veni acasă definitiv. Eu vă urez bine ați revenit la Botoșani!”, a spus Cătălin Flutur.
Conferința „Botoșaniul te așteaptă” s-a deschis printr-un moment de o puternică încărcatură emoțională. Un cor mixt, format inclusiv din membri ai diasporei, a interpretat trei cântece, deplângând soarta celor care sunt nevoiți să își construiască un trai mai bun părăsind meleagul românesc. Înainte ca piesele să fie interpretate, dirijorul le-a transmis spectatorilor că „am cam uitat că suntem români, că suntem creștini” și că momentul este dedicat clipelor în care celor plecați între străini li se face dor de țară. Auditoriul a fost vizibil sensibilizat, unii având chiar lacrimi în ochi și rostind versurile în șoaptă.
Atitudinea generală s-a schimbat radical apoi, senatorul din Comisia pentru românii de pretutindeni vorbind despre o parte dintre motivele pentru care un român își câștigă existența în afara granițelor.
„Am auzit puțin mai devreme niște cântece extraordinare, superbe, smulg lacrimile. Ok, am înțeles, dar hai să încercăm să facem ceva în acest sens. Vrem să oprim românii să plece din țară? Foarte bine, atunci hai să nu mai taxăm tinerii până în 25 de ani. Cel mai mult, România suferă din cauza lipsei de foță de muncă. Dacă vrem autostradă, luâm indieni, pentru instalații, luăm din Bangladesh. Dar noi nu îi putem să îi aducem pe ei în țară ca vitele, scuzați comparația. Ei trebuie să fie atrași de România, să aibă un spital, să aibă o stradă, să aibă un zâmbet la ghișeu. Iar cei care stau la ghișeu, unii dintre ei, știm bine, ajung acolo pentru că au avut o relație specială, să zicem, cu un șef. Dar ministru înseamnă administrator, nu înseamnă șef. Toată această atitudine trebuie schimbată.
Sunt copii în România care se sinucid de dorul părinților. Astea sunt dramele noastre, de zi cu zi. Trebuie să înțelegem cu toții, toate partidele, că trebuie să terminăm cu această competiție. Mai important e neamul decât țara”, a spus pe ton alert Viorel Riceard Badea, președinte al PNL Diaspora și senator în cadrul Comisiei pentru românii de pretutindeni.
La manifestare a luat parte și președintele Ligii Studenților Români din Străinătate, Robert Stredie, care a transmis un mesaj din partea comunității pe care o reprezintă.
„Mă bucur că sunt tineri în sală. Aș ruga pe toți cei prezenți să nu îi neglijeze și să se uite atent la ei, pentru că sunt cel mai valoros lucru pe care îl are acest județ și au nevoie de o atenție extremă”, a spus Robert Stredie.
Evenimentul a continuat optimist, unul dintre tinerii din sală, parte a diasporei, având o interpelare antrenantă. Este vorba despre un antreprenor la început de drum, întors după jumătate de an în care a muncit în Finlanda, pentru a-și crește afacerea: Tekit, un bussines pentru dezvoltarea aplicațiilor web și vânzarea de case de marcat.
„Am o echipă de șase oameni alături de care lucrez acum și sunt anumite bariere atât la nivel local, cât și la nivel central. Însă principalul punct pe care ar trebui să îl rezolvăm este digitalizarea birocrației. Am colegi care vor să își deschidă afaceri în țară și nu știau de intrumentele de lucru în fiscal de la distanță, puține însă. În ultima lună cât am fost plecat, am numărat zilele până să vin acasă. Pentru că acolo știam că dacă un autobuz vine la 10, vine la 10, dacă eu trebuia să ajung acasă la 16, ajungeam la 16. Aici, când ajung acasă poate nu mai am gaz, e totul mai dinamic", a punctat Eduard, de 23 de ani, adăugând și o serie de propuneri care, în viziunea lui, ar îmbunătăți situația județului.
Puțin după ora 12:00, dialogul dintre oficialități și diasporeni continuau vioi, urmând ca invitații să fie conduși într-un tur al orașului, apoi la Cornișa.
Zece mii de botoșăneni fac parte, în acest moment, din diaspora.