Trei comune din Botoşani au reuşit să-şi dubleze populaţia convingându-i pe orăşeni să lase traiul urban pentru viaţa la ţară. Satele din Curteşti, Mihai Eminescu sau Răchiţi s-au umplut de vile, de localnici cu ştaif şi de afaceri.
În judeţul Botoşani, depopularea, sărăcia şi lipsa de civilizaţie sunt principalele probleme ale lumii rurale. Majoritatea comunelor au populaţia îmbătrânită, iar administraţia locală supravieţuieşte din banii primiţi anual de la stat. Satele nu au apă, canalizare, gaz. Unele nici măcar curent electric. Trei comune de la marginea municipiului Botoşani au găsit însă o cale de a ieşi din mizerie, dar mai ales de a se salva de la dispariţie prin depopulare, scrie Adevărul.
Localităţile Curteşti, Mihai Eminescu şi Răchiţi prosperă de la un an la altul, apropiindu-se de oraşe ca nivel de trai şi număr al populaţiei. Sunt printre puţinele comune din acest colţ de ţară care se autosusţin financiar din taxele şi impozitele colectate şi-şi permit investiţii de anvergură. Motivul prosperităţii îl reprezintă „colonizarea“ satelor componente cu oameni veniţi de la oraş, dornici să trăiască, în linişte, la ţară.
„S-au umplut dealurile cu vile“
Până recent, Curteşti era o comună cu sate sărace împrăştiate pe dealurile din jurul Botoşaniului. Ca peste tot - case bătrâneşti, oameni fără venituri şi doar amintirea unui bazin pomicol renumit pe vremea comunismului. Nu existau utilităţi, iar satele riscau să dispară din cauza îmbătrânirii populaţiei. În disperare de cauză, autorităţile locale s-au gândit acum 5 ani să asfalteze drumul prin comună, să parceleze terenul, să facă uliţe adiacente drumului şi mai ales să tragă utilităţi, în special curent electric.
„Acum 10 ani erau doar bojdeuci, oameni bătrâni, oameni fără loc de muncă. După ce s-a asfaltat şi au început să vină utilităţile, s-a schimbat totul. S-au umplut dealurile cu vile, iar comuna de copii. Peste tot vezi maşini scumpe, case care mai de care, avocaţi, doctori, artişti“, detaliază o tânără din Curteşti.
Autorităţile locale se laudă că populaţia comunei a crescut spectaculos.
„Avem 7 sate în comună, iar în ultimii 5-6 ani populaţia a crescut de la 4.915 persoane la 5.525. Drumul şi utilităţile au făcut diferenţa. Ne bucurăm, fiindcă este vorba despre o populaţie aflată în creştere, de taxe şi impozite locale încasate, dar şi de noi posibilităţi de dezvoltare“, spune Maricel Anton, primarul din Curteşti, pentru Adevărul.
În comună există deja proiecte pentru aducţiunea de gaz şi canalizare în toate localităţile, dar mai ales în Curteşti, Orăşeni şi Agafton, cele mai căutate de orăşeni. În comuna Mihai Eminescu, acolo unde se află şi locurile copilăriei poetului-naţional, orăşenii au început să populeze cele opt sate ale comunei încă de acum 15 ani.
Autorităţile locale spun că au adus utilităţi pentru a dezvolta comuna iar orăşenii nu s-au lăsat invitaţi.
„Orăşenii au aici toate condiţiile. Merg la serviciu în oraş, la distanţă de doar 5-6 kilometri, şi apoi vin acasă“, spune Verginel Gireadă, fost primar la Mihai Eminescu. În comună, majoritatea drumurilor sunt asflatate, există reţele de apă şi canalizare, dar şi o magistrală de gaz. Mai mult decât atât, se construiesc noi grădiniţe iar şcolile au fost complet reabilitate. Cele mai căutate sunt satele Cătămărăşti, Stânceşti şi Manoleşti. La Răchiţi, o altă comună situată la numai 5 kilometri de municipiul Botoşani situaţia este asemănătoare.
„Te bucuri şi de oraş şi de viaţa la ţară“
În general, mai arată sursa citată, cei care s-au mutat masiv în comunele din apropierea Botoşaniului sunt oameni înstăriţi, cu mici afaceri sau artişti. Mulţi au fost convinşi să vină la ţară şi de utilităţi dar şi de birocraţia ceva mai redusă decât la oraş.
Mirela Nistor este actriţă la Botoşani şi s-a mutat la Curteşti: „Ai parte de liniştea de la ţară şi, în acelaşi timp, eşti foarte aproape de oraş. Ajungi să te bucuri şi de beneficiile oraşului, dar şi de liniştea de la ţară. Plus că este mai ieftin. Să-ţi faci o casă este mai accesibil decât la oraş. Este mai uşor să obţii o autoritzaţie, toate actele necesare sunt mult mai uşor de obţinut. În 6 minute pot ajunge la serviciu, pot să mă duc unde vreau în oraş, fiindcă este aproape. Oamenii născuţi la ţară au ajuns să se simtă minoritari în aceste comune”.
„Noi, ăştia, băştinaşii mai suntem câţiva. Acuşi se duc şi bătrânii rămaşi. Peste tot, numai oameni de la oraş. Sunt mai mulţi ca noi“, spune un sătean din Curteşti.
Bani din taxe şi impozite locale
Comunele populate de orăşeni au ajuns să se autosusţină financiar. Pe raza localităţii Mihai Eminescu, fiind puse la dispoziţie de autorităţi terenuri propice, au apărut de ani buni depozite şi sedii a numeroase firme. „Avem mulţi agenţi economici pe raza comunei“, adaugă reprezentantul comunei Mihai Eminescu. La toate acestea se adaugă impozitele şi taxele plătite de posesorii vilelor.