Un gest de recunoștință pentru cel care le-a fost prieten, până ca viața să i se curme de timpuriu, a fost făcut de către mai mulți tineri din comuna Mihălășeni, din județul Botoșani. Prietenii lui Marian, tânărul în vârstă de 16 ani înghițit, miercuri, de apele unui iaz din Ripiceni, l-au condus pe ultimul drum îmbrăcați în tricouri pe care este imprimată o fotografie cu acesta.
Viața lui Marian nu a fost una tocmai obișnuită pentru un adolescent. Băiatul a crescut împreună cu mama și cele două surori mai mici ale acestuia, împărțind necazul unei situații materiale precare și suferința lipsei stâlpului „familiei”. Tatăl său a plecat de acasă și nu s-a mai îngrijit de familie de atunci, când băiatul avea doar câțiva ani. Marian a renunțat la visul de a ajunge la liceu. După ce a finalizat ciclul gimnazial, s-a angajat la o fermă din apropierea localității de domiciliu, pentru a contribui cumva la bunăstarea familiei sale.
Toți apropiații tânărului vorbesc despre bunătatea sa, întreținută în ciuda dificultăților cu care avea să se confrunte de la o vârstă fragedă.
„Avea un suflet bun. Ajuta pe toată lumea, era foarte harnic și săritor. Familia lui și prietenii sunt distruși. Marian a fost mereu un om chinuit, dar vesel și muncitor, cu bun simț”, povestește o prietenă de-a băiatului.
Viața lui Marian a fost curmată accidental. Aflat la pescuit împreună cu alți doi angajați ai fermei unde muncea, într-un moment în care rămăsese singur, acesta a alunecat și a căzut în adâncimea iazului. Un apel la 112 efectuat în jurul orei 4:00 semnala că băiatul a fost înghițit de ape. Vreme de șase ore, Marian a fost căutat de zeci de pompieri și scafandri, atât din Botoșani, cât și din Suceava și Iași. În cele din urmă, corpul său a fost găsit, însă sufletul părăsise deja această lume, cadrele medicale neputând decât să constate decesul.
Sâmbătă, Marian a fost condus pe ultimul drum de circa 60 de oameni: rude, amici, cunoștințe din sat. 11 dintre cei prezenți l-au cunoscut personal pe băiat și au rămas marcați de dispariția prietenului lor atât de bruscă, însă păstrează amintirea celui care a rămas vesel, în ciuda necazurilor.
