În numai patru ani, populaţia comunei Vârful Câmpului a crescut de la 3.000 la 6.000 de oameni. Asta doar pe hârtie. În realitate, în sat trăiesc doar cei 3.000 de băştinaşi. Ceilalţi, ucraineni şi basarabeni, au trecut prin sat o singură dată în viaţa lor, pentru a se înregistrat cu domiciliul acolo.
La Botoşani, singurul judeţ care are graniţă cu Ucraina (la nord) şi cu Republica Moldova (la est), are puncte de trecere ale frontierei cu ambele state.
Odată cu intrarea României în Uniunea Europeană, Botoşaniul a devenit un El Dorado al ucrainenilor şi basarabenilor dornici să plece mai uşor la muncă în străinătate. Miza este obţinerea unui buletin românesc, pentru a pleca nestingheriţi în statele UE.
Miile de „străini“ care s-au stabilit doar în acte la Botoşani, în ultimii patru ani, au dublat populaţia a trei comune de frontieră. onsecinţele administrative sunt multiple: creşterea, fără acoperirea reală, a numărului de consilieri locali, mărirea bugetelor locale, apariţia găzdaşilor de meserie şi posibilitatea trecerii comunelor respective la statutul de oraş.
„Nu-i cunosc, nu ştiu ce fac oamenii ăştia“
Vârful Câmpului este o comună mare situată la numai câţiva kilometri de graniţa României cu Ucraina, aproape de punctul de trecere al frontierei Siret. Este una dintre comunele din judeţul Botoşani unde populaţia s-a dublat în ultimii patru ani. În anul 2016, comuna Vârful Câmpului avea în jur de 3.000 de locuitori. În luna august 2020, populaţia comunei a ajuns la aproape 6.000 de locuitori. Majoritatea locuiesc fictiv însă în satele de la Vârful Câmpului. „La alegerile trecute cred că erau vreo 3.000 de ucrainieni. Se duc direct cu gazda, la centrul de evidenţă a populaţiei de la Bucecea, oraşul cel mai apropiat de noi. Nu-i cunosc, nu ştiu cine sunt şi ce fac oamenii ăştia. Nu-i vede nimeni prin comună“, spune primarul Maria Huţu.
În aceeaşi situaţie se află şi primarul din Ripiceni, Gabriel Talef, comună unde populaţia a crescut de la 2.071 de locuitori la 4.764, în ultimii patru ani. Majoritatea noilor veniţi doar îngroaşă statistica, fără să locuiască efectiv la Ripiceni.
La Drăguşeni, poate fi de asemenea constatat acelaşi fenomen. Totul contra cost Constantin Gabur, şeful de la Evidenţa Populaţiei din municipiul Botoşani, explică tactica prin care se acţionează. După ce basarabenii şi ucrainenii dobândesc cetăţenia, următorul pas este înregistrarea actelor de stare civilă, adică certificatul de naştere şi de căsătorie. Asta se face în localitatea în care cetăţeanul are domiciliul stabil.
„Ori basarabenii şi ucrainenii nu au avut domiciliu stabil în România. Dacă nu ne întreabă pe noi, intră pe mâna unor escroci care am impresia că-i jumulesc de bani. Ei le spun: . Ori, în realitate, transcrierea nu costă. Nici cinci bani. După ce-şi fac certificate de stare civilă pot să-şi facă paşaport sau carte de identitate. Marea majoritate vor să-şi facă carte de identitate pentru că cei care-i le spun că dacă au domiciliu în România, îi primeşte mai uşor în Uniunea Europeană. Şi le cer bani ca să-i primească în spaţiu. Sunt găzdaşi de meserie“, arată Constantin Gabur.
Aşa s-a ajuns la situaţia paradoxală în care şi câte 300-400 de oameni locuiesc la aceeaşi adresă deşi vorbim de case şi de 80-90 de metri pătraţi.
„Sunt care au şi câte 400-500 sau în oraşele mari şi câte 1000-2000 la o singură adresă. La Botoşani au fost depistaţi deja câţiva şi am stopat fenomenul respectiv“, mai spune Gabur. Situaţia este confirmată şi de edilul de la Vârful Câmpului.
„Nu ştiu dacă locuiesc câţiva pe la noi. Restul merg la muncă în străinătate. Cred că sunt care au luat în spaţiu 100-200“, spune primăriţa Maria Huţu.
Prefectul: „Eu zic că sunt verificaţi“
La Ripiceni, de exemplu, numărul consilierilor locali a crescut de la 11 la 13, iar la Vârful Câmpului a ajuns la 15, de la 9. Primarii spun că sunt probleme la gradul de colectare al taxelor din cauza localnicilor fictivi şi totodată cheltuielile cu organizarea alegerilor, prin crearea de secţii de votare, unde nu vine nimeni. Primarii spun că au scris autorităţilor centrale şi instituţiilor, dar nu au primit niciun răspuns. Dar prefectul de Botoşani este convins că totul este în regulă şi se bazează pe corectitudinea controalelor făcute de instituţiile abilitate.
„În momentul în care te stabileşti, o familie, un aparţinător te primeşte în spaţiu pe baza unei declaraţii. Eu zic că sunt verificaţi. De aceea există Evidenţa Populaţiei şi instituţii abilitate care efectuează verificări în acest sens“, spune prefectul Dan Nechifor.
În realitate, numărul uriaş de locuitori fictivi de peste graniţă dovedeşte exact contrariul. Reprezentanţii de la Evidenţa Populaţiei din municipiul Botoşani spun că şi în oraşul reşedinţă de judeţ acum aproximativ 3-4 ani era în floare afacerea cu ucraineni şi basarabeni. Dar, spune Constantin Gabur, au fost depistate gazdele.
„Fenomenul a fost stopat pentru că i-am găsit pe găzdaşi şi acolo s-a terminat totul”, precizează acesta.
Zonele rurale preferate În orice caz ucrainenii şi basarabenii care vor buletin românesc, în judeţul Botoşani, au renunţat în parte la zonele urbane, din cauza preţurilor percepute de găzdaşi.
În mediul rural, în comunele aflate chiar la punctele de trecere ale frontierei, lucrurile sunt mai simple. Găzdaşii practică preţuri mai mici, iar distanţa este mai mică faţă de locurile natale. Aşa se face că în numai două comune de graniţă locuiesc peste 5.000 de ucraineni şi basarabeni, evident, toţi cu drept de vot, dar şi alte drepturi garantate de Constituţie, cetăţenilor români.
sursa: Adevărul