Întreaga ţară a fost traversată de o undă de şoc în momentul în care "Casa jurnalistului" a dezvăluit în cadrul unei anchete jurnalistice cazuri de malpraxis şi luare de mită pentru care a fost învinuit un medic binecunoscut, chirurgul Gheorghe Burnei de la Spitalul "Marie Curie" din Bucureşti.

Imediat, anchetatorii au dat la o parte şi mai tare preşul de pe o anchetă ce dura de mai mult timp şi care viza tocmai fapte de corupţie. A urmat apoi arestarea la domiciliu a cunoscutului medic şi poveştile părinţilor pacienţilor acestuia dar şi a foştilor "elevi", în prezent medici specialişti în afara ţării.

Dar peste toate, însă, a urmat o întreagă discuţie despre modificarea Codului Deontologic al Colegiului Medicilor din Românie care s-ar fi făcut recent şi prin care se restrânge posibilitatea ca potenţialele cazuri de malpraxis să ajungă în public. Concret, Codul prevede, la articolul 10, că un medic se va feri să-şi denigreze colegii.

"De-a lungul întregii sale activităţi, medicul îşi va respecta confraţii, ferindu-se şi abţinându-se să îi denigreze", arată Codul deontologic. Şi continuă: "Dacă eroarea nu este corectată ori apreciază că nu s-au întreprins toate măsurile adecvate situaţiei, medicul va sesiza în mod cât mai detaliat organismele corpului profesional şi, cu excepţia situaţiilor prevăzute de lege, nu va face publice datele", prevede articolul 38 din Codul deontologic.

Amendamentul a stârnit numeroase nemulţumiri în interiorul breslei, care consideră că mizeria va fi ascunsă sub preş şi mai bine de acum înainte. Despre acest amendament, Constantin Didi Moşneguţu, preşedintele Colegiului Medicilor Botoşani, spune că exista în Cod încă de dinaintea modificărilor reclamate la nivel central de breaslă. "Procedura exista şi înainte, poate acum s-a clarificat În cazul profesorului Burnei a fost o coincidenţă, pentru că el era şi şeful de secţie şi în comisia de ortopedie. Nu toţi medicii sunt şefi şi întradevăr, cum să te adresezi şefului? Eu nu-mi aduc aminte ca acum, recent, să fi fost făcută vreo modificare în sensul ăsta în Codul Deontologic”, spune medicul Constantin Didi Moşneguţu.

Cum se întâmplă lucrurile în practică, dincolo de prevederile Codului Deontologic? Cum trebuie să reacţioneze un medic în momentul în care sesizează că un alt medic a efectuat o manevră greşită asupra unui pacient, a prescris un tratament greşit? "Dacă s-ar întâmpla aşa ceva, aş lua legătura cu respectivul coleg, mai întâi verbal, dacă se poate discuta şi de obicei chiar se discută, apoi se face o comunicare scrisă. E drept, termenul din Codul Deontologic, acela de scrisoare medicală, este un pic ciudat, pentru că se confundă cu anexa 43 din normele din Contractul- cadru, cel semnat cu Casa de Asigurări. Or nu e acelaşi lucru, e pur şi simplu o scrisoare, o corespondenţă între doi medici. De obicei, medicii ajung la un consens, de obicei există comunicare între medici, se cere o părere, o idee. Spunea şi o colegă de-a mea recent că ori respecţi regulile şi protocoalele ori eşti o somitate în domeniu, un nume mare, şi îţi permiţi să inovezi, cred că aici a fost şi problema profesorului Burnei. Este vorba de articolul 37 din Codul deontologic”, explică preşedintele Colegiului Medicilor Botoşani

Potrivit acestui articol: "Semnalarea erorilor profesionale (1) Medicul care ia cunoștință despre fapte care, în opinia lui, ar putea constitui erori profesionale va informa prin scrisoare medicală medicul autor al faptei. (2) Dacă eroarea nu este corectată ori apreciază că nu s-au întreprins toate măsurile adecvate situației, medicul va informa în mod cât mai detaliat organismele corpului profesional și, cu excepția situațiilor prevăzute de lege, nu va face publice datele decât după ce corpul profesional s-a pronunțat."

În cazul în care medicul care sesizează "eroarea", iar medicul specialist/ curant nu ia măsuri pentru remedierea acesteia, atunci este sesizat corpul profesional, respectiv Colegiul Medicilor.

"În istoria Colegiului medicilor au fost situaţii în care s-a ajuns până la Colegiul Medicilor cu o sesizare că un coleg nu a fost de acord cu atitudinea terapeutică în cazul unui pacient. S-a ajuns la comisia de experţi care au dat dreptate unuia sau altuia", explică medicul Constantin Didi Moşteguţu.

Doctorul Carmen Panţiş, preşedintele Colegiului Medicilor Bihor, susţine, citată de presa centrală, că o astfel de îngrădire va avea efecte negative asupra medicilor, asupra pacienţilor, dar şi asupra actului medical. Asta pentru că de la 1 ianuarie, dacă un doctor va dori să facă o sesizare de malpraxis, va fi nevoit să îi scrie prima oară colegului pe care îl acuză de greşeli pentru a-i cere să-şi schimbe conduita. Doar în lipsa unui răspuns din partea celui acuzat se va putea face o notificare la Colegiul Medicilor. La rândul lui, profesorul Tudor Udriştoiu, preşedintele Colegiului Medicilor Dolj, arată că un prim efect al noului Cod deontologic al medicilor va fi acutizarea războiului dintre medici.. "E un fel de a băga zâzanie între medici. Dacă el nu-mi răspunde mă duc la Colegiu şi asta ar putea suna a defăimare. Iar prin acelaşi Cod ni se interzice să ne defăimăm colegii. Eun non-sens acest amendament", a explicat profesorul Udriştoiu.