Institutiile statului evita nu doar sa aplice - ci si sa mediatizeze - o solutie pe care autoritatile din mai multe tari o folosesc deja cu succes pentru a-i ajuta pe consumatori sa recunoasca, dintr-o simpla privire, care dintre alimentele din comert sunt periculoase si care nu.

Semaforul alimentar: cand a fost inventat si cum functioneaza

Semaforul alimentar este, de fapt, un sistem care semnalizeaza, pe intelesul tuturor, calitatea alimentelor. Iata cum functioneaza.

Fiecare aliment primeste un numar de puncte, in functie de cantitatea de grasimi, zaharuri si sare din compozitie. Cu cat aceste substante se gasesc in cantitati mai mari, cu atat punctajul alimentului creste.

CITEȘTE ȘI: "O oală cu mâncare uitată pe foc a pus în pericol locatarii unui bloc din Botoșan..."

 

De ce este important acest punctaj? Pentru ca, in baza lui, alimentul este incadrat intr-o categorie semnalizata cu o culoare si o litera (pentru consumatorii discromati, care n-ar recunoaste culorile - n.red.).

Astfel, alimentele cu cel mai mare continut de grasimi, sare si/sau zahar sunt semnalizate cu rosu (si litera E), indicand faptul ca au un efect nociv asupra sanatatii consumatorului.

Pe masura ce cantitatile de nutrienti nocivi scad, alimentele sunt semnalizate cu culori mai blande: portocaliu (si litera B), galben (si litera C), vernil (si litera B) si verde (si litera A) . Potrivit acestui sistem, alimentele semnalizate cu verde sunt, deci, cele mai sanatoase de la raft.

In cazul bauturilor, incadrarea intr-una dintre aceste categorii se face tinand cont si de alte criterii, cum ar fi cantitatea de fruct din compozitie. Clasele in care se incadreaza bauturile sunt, insa, aceleasi: rosu (E), portocaliu (B), galben (C), vernil (B) si verde (A).

Una peste alta, alimentele si bauturile pot acumula punctaje intre - 15 (pentru produsele cele mai sanatoase, semnalizate cu verde) si 40 (pentru cele mai nocive, semnalizare cu rosu). Citeste mai departe pe ziare.com...