La vârsta la care, de obicei, o femeie se află la menopauză, o ieșeancă de 55 de ani a adus pe lume un băiețel la Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie „Elena Doamna”, într-un caz care reprezintă o premieră pentru această maternitate și pentru întreaga regiune a Moldovei. Bebelușul a primit nota 8 la naștere, deoarece a venit pe lume ușor înainte de termen, la 36–37 de săptămâni de gestație. Cu toate acestea, medicii spun că evoluția lui este una favorabilă. Până acum, recordul era deținut de o femeie de 53 de ani care a născut anul trecut la Maternitatea „Cuza Vodă” din Iași.
„Rata de succes a obținerii unei sarcini scade la aproximativ 1%”
Potrivit prof. dr. Răzvan Socolov, medic primar obstetrică-ginecologie și șeful Secției de Obstetrică-Ginecologie de la Maternitatea „Elena Doamna”, sarcina a fost obținută prin fertilizare in vitro (FIV), într-o clinică privată din Iași. Băiețelul s-a născut la 36–37 de săptămâni de gestație, cântărește 3.160 de grame și a primit scorul Apgar 8. Medicul subliniază faptul că, deși prezintă o ușoară prematuritate, starea sa este bună.
„La o astfel de sarcină există riscuri legate de hipertensiunea maternă, de faptul că fătul ar putea avea o greutate mai mică la naștere și pot apărea sângerări mai importante. Fiind născut puțin prematur, va rămâne cel puțin 12 ore sub supraveghere în incubator, după care vom evalua evoluția, care până în acest moment este una bună”, a declarat dr. Socolov, potrivit Ziarul de Iași.
Copilul s-a născut înainte de termen, la 36–37 de săptămâni de gestație, în condițiile în care o sarcină la termen are, în mod obișnuit, aproximativ 40 de săptămâni. Nașterea a avut loc prin operație cezariană și a fost asistată de dr. Ana Maria Apetrei, medic primar obstetrică-ginecologie, care, luată prin surprindere de acest caz, s-a întors din concediu pentru a efectua intervenția.
Cazul femeii de 55 de ani stabilește un nou record pentru Iași și pentru regiunea Moldovei. Până acum, cea mai în vârstă mamă era o femeie de 53 de ani, care a născut în 2025 la Maternitatea „Cuza Vodă”, tot în urma unei sarcini obținute prin fertilizare in vitro. La momentul respectiv, prof.dr. Mircea Onofriescu, președintele Societății Române de Medicină Reproductivă, explica pentru „Ziarul de Iași” că după vârsta de 45 de ani șansa obținerii unei sarcini cu propriile ovocite scade la aproximativ 1%, majoritatea femeilor care devin mame la vârste foarte înaintate apelând la ovocite donate și la proceduri de fertilizare in vitro.
„După 45 de ani, rata de succes a obținerii unei sarcini scade la aproximativ 1%, iar pentru femeile între 40 și 45 de ani aceasta este de circa 5% per ciclu. Factorul principal care limitează fertilitatea la această vârstă este genetic. Ovocitele femeilor mai în vârstă sunt în mare parte aneuploide, adică prezintă anomalii cromozomiale. Aceasta duce la obținerea unor embrioni de calitate scăzută, care nu se implantează corespunzător, generând dificultăți în obținerea sarcinii”, a declarat medicul la acel moment.
„Familia cumpără ovocitele”
Potrivit dr. Onofriescu, puține femei reușesc să obțină sarcini naturale chiar și cu tratamente de stimulare ovariană și monitorizare de specialitate. Marea majoritate obțin sarcini prin achiziționarea de ovocite de la bănci din străinătate, în special din Spania și Slovacia.
„Familia cumpără ovocitele, acestea sunt fertilizate cu spermatozoizii soțului, iar embrionii rezultați sunt transferați ulterior în uter. Embrionii supranumerari sunt crioconservați, ceea ce reprezintă un progres semnificativ al medicinei reproductive, permițând utilizarea lor în transferuri viitoare. Există familii care au reușit să aibă doi copii folosind embrioni congelați la intervale de 2–3 ani”, a specificat dr. Onofriescu.
Conform medicului, o sarcină la vârstă înaintată implică riscuri mai mari atât pentru mamă, cât și pentru copil. Hipertensiunea indusă de sarcină, diabetul gestațional, nașterea prematură și necesitatea operației cezariene sunt mai frecvente la aceste paciente. Totodată, în cazul sarcinilor obținute natural la vârste avansate există un risc crescut de anomalii genetice și malformații congenitale, însă progresele medicinei permit monitorizarea atentă a acestor sarcini prin teste genetice și investigații prenatale performante.
„În ultimele luni, am avut cel puțin două cazuri de paciente cu vârste între 40 și 45 de ani care au obținut sarcină prin fertilizare in vitro, dar care au dezvoltat forme de preeclampsie, cu valori tensionale ridicate și afectare severă a fătului intrauterin. S-a practicat operație cezariană de urgență, deoarece starea fătului era foarte gravă. Copiii au avut greutăți între 800 și 1.000 de grame și au supraviețuit, fiind externați ulterior împreună cu mamele lor. Din păcate, au fost și cazuri în care copiii nu au supraviețuit din cauza prematurității și a afectării intrauterine”, a subliniat specialistul.
Un fenomen în creștere
Potrivit datelor analizate anterior de „Ziarul de Iași”, numărul femeilor care nasc după vârsta de 50 de ani este în creștere la nivel național. Dacă în 2015 erau înregistrate doar 11 astfel de nașteri în România, în 2024 numărul a ajuns la 47, cel mai ridicat din ultimele trei decenii. În județul Iași, fenomenul rămâne rar, dar constant, fiind consemnate două nașteri la mame de peste 50 de ani în 2024.
Fenomenul, dacă ne referim strict la mamele trecute de 50 de ani, este vizibil în 16 județe și în București. Capitala rămâne principalul pol, cu 16 cazuri în 2024. La nivel regional, București–Ilfov a ajuns la 21 de cazuri anul trecut, din totalul național de 47 de nou născuți cu mame cu vârsta de 50 de ani sau peste.
Datele arată că acest fenomen a început să devină mai vizibil începând cu 2018. Până atunci, nașterile la femei trecute de 50 de ani reprezentau excepții la nivel național. Deși numărul acestor cazuri rămâne redus, tendința este una de creștere, pe fondul dezvoltării medicinei reproductive și al accesului la procedurile de fertilizare in vitro.
„Ziarul de Iași” a documentat în ultimele luni și povestea Elenei, o profesoară din județul Bacău care a devenit mamă la 41 de ani, tot prin fertilizare in vitro. După ani în care nu și-a găsit partenerul potrivit și după ce a aflat că rezerva sa ovariană era aproape epuizată, aceasta a apelat la ovocite donate și a reușit să aducă pe lume o fetiță. Acum, la 44 de ani, se pregătește pentru al doilea copil, tot prin FIV, spunând că medicina reproductivă i-a oferit șansa de a-și întemeia familia pe care și-a dorit-o.
„Știam ce vârstă am și mi-a fost teamă că nu voi mai putea avea copii, iar, din păcate, aceste temeri s-au confirmat. Am început să fac analize amănunțite de sânge, care au arătat că aveam un nivel foarte scăzut al rezervei ovariene, AMH-ul fiind extrem de mic. În aceste condiții, ne-am orientat către fertilizarea in vitro. Dr. Onofriescu mi-a prezentat riscurile o singură dată, după care m-a încurajat constant să merg mai departe. Le încurajez pe toate femeile care își doresc copii și au posibilitatea să meargă pe această cale să fie optimiste, FIV nu le face mai puțin mame! Așa cum nici nașterile prin cezariană”, a specificat Elena.
Când ar trebui să ne fie rușine
Totodată, aceasta spune că fertilizarea in vitro nu este încă privită cu deschidere în societate, motiv pentru care a ales să păstreze cât mai discret faptul că urma această procedură. Spune că, de-a lungul vieții, s-a lovit constant de aceeași mentalitate și de întrebările repetitive „Când te măriți?” și „Când faci un copil?”, astfel că și-a asumat atât criticile, cât și riscurile reale ale unei sarcini la o vârstă mai înaintată. Conștientizează că, atunci când fiica ei va împlini 18 ani, ea va avea 59 de ani, însă afirmă că s-a împăcat deja cu această realitate și că nu o consideră un impediment în a fi o mamă prezentă și implicată.
„În legătură cu ideea de a fi considerată o «mamă bătrână», cred că ar trebui să ne reevaluăm valorile și să ne gândim mai bine la ce ar trebui să ne fie, de fapt, rușine. Rușine ar trebui să ne fie atunci când distrugem o viață, nu când aducem una pe lume în mod conștient și asumat. Copilul a venit în viața mea exact atunci când a trebuit să vină. Acum am mult mai multă răbdare, atât cu mine, cât și cu ea, și, sincer, simt că am întinerit de când este în viața mea. Cred că trebuie să profităm de circumstanțele actuale. Acum există FIV, înainte nu era. Medicina a evoluat și ar fi păcat să nu profităm de asta, măcar ca să rămânem cu sentimentul că am încercat”, a punctat Elena.
Cea mai vârstnică mamă din România
Adriana Iliescu rămâne cea mai vârstnică mamă din România și una dintre cele mai cunoscute din lume. În ianuarie 2005, ea a adus pe lume o fetiță, Eliza, la vârsta de 66 de ani și 230 de zile, în urma unei proceduri de fertilizare in vitro. La momentul respectiv, performanța medicală a atras atenția presei internaționale și a stârnit dezbateri aprinse despre limitele maternității la vârste înaintate.
De profesie profesor universitar și autoare de cărți, Adriana Iliescu a declarat în repetate rânduri că și-a dorit enorm un copil și că decizia de a deveni mamă a fost una atent chibzuită. De-a lungul anilor, ea a spus că prioritatea sa a fost educația fiicei sale și că a încercat să îi ofere o copilărie cât mai apropiată de normalitate, în ciuda atenției publice.
Eliza este astăzi o tânără majoră, iar povestea celei mai vârstnice mame din România continuă să fie evocată ori de câte ori se discută despre progresele medicinei reproductive și despre provocările maternității la vârste înaintate.