Neurolog celebru, autorul numeroaselor cărÈ›i care au bulversat comunitatea È™tiinÈ›ifică românească, prof. Dr. Dumitru Constantin Dulcan, pune degetul pe rană, atunci când vine vorba de cauzele bolilor noastre.
În 1981, „InteligenÅ£a materiei este cartea domniei sale, în care vorbeÅŸte despre medicamentele viitorului, dar ÅŸi despre rolul nefast al stresului în viaÅ£a noastră.
Profesorul universitar doctor Dumitru Constantin Dulcan este medic neurolog ÅŸi psihiatru, autorul unui număr mare de monografii, tratate, lucrări ÅŸi cărÅ£i de o mare valoare ÅŸtiinÅ£ifică, dar ÅŸi de eseistică. Este membru al unor prestigioase societăţi ÅŸtiintifice naÅ£ionale ÅŸi internaÅ£ionale, autorul unor brevete de invenÅ£ii, titular al unor importante cursuri universitare, precum ÅŸi deÅ£inător a numeroase premii ÅŸtiinÅ£ifice ÅŸi literare obÅ£inute în Å£ară ÅŸi în străinătate, ne spune Doctorul Zilei.
Într-un interviu pentru ziarul Adevărul, acesta arată rolul stresului în organismul nostru È™i cum ne putem îmbolnăvi subit. El arată È™i ce mijloace de apărare putem folosi pentru a ne păstra sănătoÈ™i
-Care sunt mecanismele care declanÅŸează boala în organism ÅŸi ce rol joacă stresul în provocarea bolii?
-Prof. dr. Dumitru Constantin Dulcan: Stresul are un rol foarte nefericit. Stresul este reacÅ£ia pe care o are organismul la o traumă care poate să fie fizică, psihică, emoÅ£ională. Stresul în organism are efect asupra a trei elemente structurale esenÅ£iale: neuronul, ADN-ul, adică substratul genetic al organismului, ÅŸi sistemul imunitar. În ceea ce priveÅŸte neuronul, stresul blochează neurogeneza, formarea de noi neuroni sau formarea de noi conexiuni. Åži iată că în secolul nostru vorbim de o frecvenţă din ce în ce mai mare, de o morbiditate crescândă a bolii Alzheimer, deci a pierderii capacităţii intelectuale.
Asupra acidului dezoxiribonucleic, deci asupra substratului genetic: cromozomii au niÅŸte proteine la capetele lor cu rol de protecÅ£ie, se cheamă telomeri. Stresul acÅ£ionează asupra acestor telomeri, pe care îi scurtează astfel. Mai exact, cu fiecare diviziune celulară, telomerii se scurtează, stresul acÅ£ionează asupra lor, deci reduce pur ÅŸi simplu longevitatea, durata vieÅ£ii.
Un exemplu: există date de care dispunem, ale unor oameni care s-au ocupat de domeniul geneticii, ÅŸi care spun că, de pildă, în cazul unei mame care are un copil cu o suferinţă cronică, se poate constata la nivel de telomeri că este mai în vârstă cu 10 ani decât vârsta din buletin. Există experienÅ£e care arată că supunerea la stres are efectul acesta ÅŸi, dimpotrivă, scoaterea din stres a individului, alături de o anumită alimentaÅ£ie, poate să refacă aceÅŸti telomeri. Sunt experienÅ£e ale unor oameni de ÅŸtiinţă din Statele Unite ale Americii, mergând prevalent pe ideea de alimentaÅ£ie vegetariană.
-Iar cu sistemul imunitar ce se întâmplă?
-Asupra sistemului imunitar – un stres, o furie, o mânie de cinci minute poate să blocheze celulele sistemului imunitar aproape până la cinci-ÅŸase ore. Sistemul imunitar este acel sistem de celule ÅŸi organe care produc limfocite. Acestea ne apară de virusuri, de bacterii ÅŸi îÅŸi fac datoria circulând în permanenţă în organism.
De pildă, celulele care mor trebuie îndepărtate. Iar în organism există celule limfotice killer sau ucigaÅŸe, care înglobează aceste celule care mor, pentru că altfel ele se pot fixa pe un loc, creează inflamaÅ£ie ÅŸi de aici ne putem trezi cu tot soiul de boli, inclusiv cancer. AÅŸadar, aceste celule numite medical „NK“ sunt extrem de utile, ele trebuie să circule în permanenţă în organism ca să poată ÅŸi să ne apere împotriva tuturor acelor substanÅ£e care sunt străine de corp. Stresul le tulbură eficienÅ£a.
-Spuneaţi la un moment dat că lumea modernă este supusă enorm de mult la stres.
-Tehnologia ne-a oferit foarte multe avantaje, dar în acelaÅŸi timp a depăşit ritmul nostru biologic de adaptare. UitaÅ£i-vă ÅŸi la ce se întâmplă în mass-media: toate ÅŸtirile pe care le urmăreÅŸti numai lucruri rele anunţă. Toate astea ne afectează. Dincolo de asta, există în viaÅ£a tuturor oamenilor care trăiesc în lumea asta ÅŸi suferinÅ£e, necazuri.
Dar cum să facem să ne ferim de acest stres? Sunt o mulÅ£ime de probleme cu care ne confruntăm zilnic. Sigur că este esenÅ£ial să nu te implici. Implicarea emoÅ£ională într-un fenomen negativ, într-o ÅŸtire de la televizor etc. îÅ£i consumă enorm de multă energie.
Trebuie să te aperi încercând să te detaÅŸezi, asta înseamnă autoeducaÅ£ie, să cunoÅŸti ceva despre tehnici de apărare de stres ÅŸi, sigur, să-l eviÅ£i. De exemplu: te duci la ÅŸeful tău ÅŸi, dacă ÅŸtii că o să-Å£i facă scandal, deja să anticipezi, să încerci să fii cât se poate de indiferent, să-Å£i pui un baraj.
E una dintre tehnicile de apărare. Sigur că nu poÅ£i să eviÅ£i complet stresul, fiindcă trăim într-o lume în care vrem-nu vrem, avem ÅŸi stres. Fiecăruia dintre noi i se îmbolnăveÅŸte cineva, îi moare cineva, ne mor prieteni, ne mor din familie, acestea sunt stresuri care sunt inevitabile, fac parte din biologia noastră.
Evident, acestea sunt situaÅ£ii în care nu poÅ£i rămâne indiferent. ÎÅ£i moare cineva, nu poÅ£i să râzi, este anormal, astea sunt lucruri care Å£in de naturaleÅ£ea lucrurilor, nu despre asta discutăm. Dar eu vorbesc de celelalte cazuri, în special de stresul pe care ni-l provoacă urmărirea ÅŸtirilor negative, pe care cineva ni le toarnă pe gât gratuit, numai ca unii să câÅŸtige audienţă.
Cred că societatea ar trebui să gestioneze stresul şi sunt multe mijloace. Cred cu toată tăria: condiţia este ca oamenii care ne conduc să aibă şi ceva noţiuni de psihologie socială, aşa acum trebuie să aibă noţiuni de filosofie economică.
-Dar ce putem face concret?
-Fiecare dintre noi trebuie să facă efortul să se schimbe, în primul rând să nu-l streseze pe cel de lângă el, pentru că în momentul în care eu îl stresez pe celălalt, mă stresez implicit ÅŸi pe mine însumi.
Această schimbare trebuie să înceapă cu fiecare din noi. Deci avem nevoie la nivel social de o gestionare a stresului, dar ÅŸi la nivel individual ÅŸi când vom reuÅŸi toate lucrurile acestea putem să mai vorbim atunci ÅŸi de sănătate ÅŸi de o existenţă cât de cât armonioasă.
3 PRAFURI OTRÄ‚VITOARE
-AlimentaÅ£ia ce rol joacă în menÅ£inerea unei stări bune de sănătate?
-Sunt trei prafuri albe otrăvitoare: sarea multă, zahărul alb ÅŸi făina albă. Nimeni nu vrea să mănânce pâine integrală. De ce mâncăm pâine albă, care este secată de toÅ£i nutrienÅ£ii din ea? Pâinea integrală este cea sănătoasă organismului nostru. Fumatul face, de asemenea, foarte rău, aditivii alimentari care se pun pentru conservare, coloranÅ£ii, toate aceste lucruri ar trebui să fie evitate.