Unii dintre noi au ţinut tot Postul Paştelui, alţii doar în anumite zile, alţii deloc. Însă pentru majoritatea finalul postului va însemna "scăpatul la mâncare", în ciuda avertismentelor medicilor. Consecinţa va fi deteriorarea stării de sănătate, astfel că vom avea nevoie de ajutor medical.
Cum să facem să trecerea de la mâncarea de post la cea "de dulce" fără efecte negative aflăm de la medicii din Spitalul Judeţean de Urgenţă Mavromati Botoşani.
Medicul Petre Rădăuceanu, şeful UPU-SMURD Botoşani, spune că, după perioada de post, trecerea la mâncarea cu conţinut ridicat de grăsimi animale, combinată cu alcool, duce la apariţia tulburărilor digestive, de la dischinezie biliară sau sindrom dispeptic la pancreatită.
"Pancreatita în formă gravă are o mortalitate foarte mare, de 97%. De asemenea, poate apărea ulcerul gastric sau duodenal dar şi pusee de hipetensiune care omit să-şi ia tratamentul şi care consumă multă bere- berea mărind presiunea în vasele sanguine, apoi dezechilibrarea diabetului. Pot apărea chiar accidente vasculare cerebrale prin hipertensiunea arterială. Cei care sunt cu probleme la nivelul alimentaţiei bogate în sare- se ştie că sarea reţine apa şi poate mări tensiunea. În mare, cam acestea sunt afecţiunile care apar în perioada sărbătorilor", arată medicul specialist.
Cum se manifestă aceste afecţiuni care ne strică sărbătorile?
"În primul rând apar dureri abdominale, cu caracter colicativ, adică acele crampe abdominale, însoţite de vărsături, fie alimentare fie bilioase- deoarece alimentele se elimină la prima- a doua vărsătură, dar persistă starea de rău. Dureri la nivelul etajului superior abdominal- fie în dreapta, unde sunt ficatul şi vezica biliară, fie în stânga, unde este pancreasul. Sau chiar în coşul pieptului, unde se află stomacul şi duodenul. Pot fi însoţite şi de scaune diareice, într-o cantitate mai mare sau mai mică, ceea ce duce la dezhidratare, şi de febră- în unele cazuri, apoi colorarea urinei, în cazul în care se instalează şi un icter, şi a ochilor în galben, mâncărimile. O stare generală care se alterează pe parcurs deoarece pacientul consideră că a făcut o simplă indigestie şi că va trece cu tratament, însă după trei- patru zile îşi dă seama că nu are rezultate cu auto-medicaţia şi vine la Unitatea de Primiri Urgenţe", explică medicul Petre Rădăuceanu.Apare aici o întrebare: recomandă medicii acele medicamente sau suplimente alimentare cărora li se face reclamă la televizor şi care promit o stare de bine, indiferent cât am mânca?
"De obicei sunt bune, deoarece conţin enzime pancreatice şi sunt medicamente ce ajută la eliminarea mai rapidă a bilei pentru a participa la digestie. Ele sunt utile, pot ajuta la o digestie după recomandările ce apar pe cutia cu medicamente- acestea se iau înaintea mesei sau după masă, dar dacă pacientul vede că problemele se accentuează şi nu dispar, sfatul meu este să se prezinte cât mai repede la spital pentru că întârzierea agravează starea de sănătate iar resursele organismului şi cele terapeutice scad ca putere de vindecare", susţine şeful UPU- SMURD.
Cumpătare şi revenire treptată la mâncarea "de dulce"
Cumpătare, cumpătare, cumpătare! ne spun specialiştii, însă, ca un făcut, Paştele coincide cu 1 Mai, ziua sărbătorită de botoşăneni, de români în general, şi cu mici şi bere. Astfel că pe lângă bucatele tradiţionale de Paşti ar fi loc şi de grătare, dacă vremea va fi favorabilă (şanse mici, spun meteorologii, dar este loc de întors, spunem noi). Astfel că o compensare a meselor bogate ar fi multă mişcare şi hidratarea corespunzătoare, cu apă şi sucuri naturale, nu cu băuturi care să conţină alcool.
"Mai ales pentru cei care au ţinut post, mâncarea cu grăsimi trebuie reintrodusă treptat, astfel că este bine ca botoşănenii să mănânce mai des şi mai puţin, astfel încât tubul digestiv să prelucreze normal aceste alimente şi dacă se consumă mâncăruri grase, să fie obligatoriu asortate cu salate de legume, care stimulează digestia, apa plată şi să se evite tăria deoarece aceasta accentuează afecţiunile gastrice şi pancreatice. E bine de ştiut şi că efortul fizic ajută la digestie, dar un efort fizic ponderat, mai ales celor care nu au probleme de sănătate", adaugă medicul Petre Rădăuceanu.
De subliniat ar mai fi un aspect: "ravagiile" pe care le fac desele schimbări de temperatură, înregistrate în ultimele săptămâni, în organismele sensibile.
"Aceste diferenţe mari de temperatură sunt riscante pentru cei cu afecţiuni cardiovasculare deoarece pot duce de la accidentele vasculare cerebrale până la infarct miocardic, tulburări de ritm şi chiar stop cardiorespirator. Trebuie luate măsuri în sensul echilibrării alimentaţiei, a efortului fizic şi a expunerii la temperaturile exterioare pentru a nu avea probleme în aceste zile de sărbătoare", conchide medicul urgentist.
Excesele la copii, pe grupe de vârstă
Dacă până acum ne-am adresat doar adulţilor, nu ar fi rău să-i aducem în discuţie şi pe cei mai mici, de asemenea expuşi abuzurilor alimentare şi nu numai. Pentru asta am apelat la medicul Cătălin Mihăiliuc, şeful Compartimentului de Primiri Urgenţe din Secţia de Pediatrie.
"Vorbind de adulţi, e drept, mai ales în cazul celor trecuţi de 60 de ani, se decompensează afecţiunile cronice cunoscute. La copil, dacă ne referim la copii sănătoşi, putem vorbi de excesul alimentar, mai ales atunci când copilul e mărişor, cam de 9-10 ani- excesul de ouă, excesul de carne de miel, deşi nu ştiu în ce măsură mănâncă ei, excesul de dulciuri, în general primează tulburările digestive. Apar durerile abdominale, scaunele proaste. Nu mai vorbim de copilul mare, de 16- 17 ani, care bea un pahar în plus sau chiar mai multe, apărând astfel intoxicaţiile etanolice", explică medicul Cătălin Mihăiliuc.Dacă ne referim la copiii micuţi, aceştia intră în competiţia "cine sparge cele mai multe ouă roşii", însă o competiţie apare şi la consumarea acestora.
"Copilul până în 3 ani poate mânca un ou, maxim două, dar apoi câteva zile nu mai are voie să mănânce. Deci mai mult de două ore în 24 de ore nu are voie. Părinţii trebuie să fie atenţi la ouă, chiar şi la dulciurile în cantităţi exagerate şi apoi mâncărurile care se fac de regulă în această perioadă. Şi revenind, la cei mari apar excesele de altă natură (alcoolică, n.r.)", adaugă medicul specialist.
Cât despre frecventele variaţii de temperatură din ultimele săptămâni, acestea nu au afectat în mare măsură starea de sănătate a copiilor, astfel că numărul virozelor şi al bronşiolitelor- la copiii mici, a rămas constant.
"N-aş putea spune că în ultimul timp a fost un aflux exagerat de afecţiuni respiratorii. Dacă ne referim la cei de peste 3-4 ani, care merg în colectivitate, apare şablonul: părinţii ţin copilul acasă două- trei zile şi apoi îl duc la grădiniţă, iar în 48 de ore e din nou lat în pat. Repet: nu ne-am confurntat cu o exacerbare a afecţiunilor respiratorii, bronşiolitele apar la cei mici, de 2- 3 ani, iar virozele respiratorii la ceilalţi, dar fără excese", adaugă medicul Cătălin Mihăiliuc, şeful CPU Secţia de Pediatrie.
