Fast-food-ul "mănâncă" sănătatea copiilor noştri: "Mămicile nu mai au timp să gătească, pui un ban în mâna copilului şi..."
SANATATE!

Fast-food-ul "mănâncă" sănătatea copiilor noştri: "Mămicile nu mai au timp să gătească, pui un ban în mâna copilului şi..."

"Am paciente cu pubertate precoce, la 8-9 ani, cauzată de alimentaţie. Mămicile sunt în ziua de astăzi foarte ocupate şi nu mai au timp să stea ore întregi în bucătărie la gătit. Aşa copiii mănâncă de la fast-food. Chiar dacă asta nu le face bine deloc. Afirmaţia aparţine unui medic botoşănean, care, prin natura specializării, are de-a face frecvent cu copii obezi sau cu probleme endocrine, cauzate şi de mâncare "pe repede înainte".

Scena 1. O mămică şi o bunică se opresc la un fast- food din Primăverii şi cumpără celor doi copilaşi care le însoţeau câte un sandviş mare din care cei mici muşcă puternic şi cu plăcere. Parcă nici nu bagă în seamă mirosul de ulei rânced, ars de atâtea ori pentru alte şi alte sandvişuri. În timp ce mămica şi bunica arată bine, sunt slăbuţe, cei doi copilaşi arată clar tendinţe de obezitate.

Scena 2. În şir indian, elevii de la un liceu din municipiu traversează repede şi se opresc la rândul format în faţa unui alt chioşc în care se găteşte fast- food. Shaorme, sandvişuri, crepe, tocuri cu cartofi prăjiţi ies pe rând pe geamul chioşcului, oprindu-se în mâinile adolescenţilor care le savurează cu veselie. Şi ne întrebăm de ce? De unde atâta plăcere în a consuma ceva ce ştim bine că ne face rău?

Unu din patru copii este obez!

Un studiu al Ministerului Sănătăţii arată că numărul copiilor supraponderali a crescut cu 18% în ultimii zece ani, iar un sfert dintre elevii români din clasele primare sunt obezi. Principalele cauze sunt, potrivit aceluiaşi studiu, alimentaţia proastă, stresul şi sedentarismul. Numărul mare de ore petrecute la școală, volumul temelor care trebuie rezolvate acasă, scăderea numărului orelor efective de educație fizică, dar și mâncarea de tip fast-food, dulciurile și băuturile carbogazoase contribuie la deteriorarea sănătății copiilor.

(Foto: Furious4you)
Să luăm exemplul unei shaorme, care conţine, de regulă, cartofi prăjiţi, varză sau castraveţi muraţi, carne de pui friptă deasupra unei plite şi multe- multe sosuri. Cartofii sunt prăjiţi într-un ulei ce suportă mai multe arderi, pentru că, nu-i aşa, nu se schimbă uleiul la două prăjiri, puiul folosit e cumpărat din comerţ, deci este "injectat" cu hormoni şi îngrăşăminte care să-l facă mare într-un timp foarte scurt, sosurile sunt pline de E-uri, varza nu e tăiată proaspăt ci mai mult veştedă iar castraveţii muraţi- cine ştie ce-o mai avea.

O situaţie similară la sandvişuri, făcute cu pâine albă, salam sau cârnaţi.


Am cerut ajutorul în elaborarea acestui material medicului specialist endocrinolog Daniela Răileanu de la Secţia de Pediatrie a Spitalului Judeţean de Urgenţă Mavromati Botoşani.

"Sandvişurile sunt bune, dacă sunt făcute acasă, cu două feliuţe de pâine integrală sau graham, cu un pic de unt, o feliuţă- două de şuncă sau muşchi. Ce găsim la fast-food-uri cu siguranţă nu este o mâncare bună pentru copiii noştri. În plus, dacă ne referim la carnea de pui din acelaşi tip de magazine alimentare, la fel- nu este o carne bună pentru copii. Eu recomand întotdeauna ca mămicile să cumpere găini de ţară, însă posibilităţile sunt limitate. Astfel că am paciente- fetiţe cu pubertate precoce, la 8-9 ani, cauzată de alimentaţie. Mai mult, mai sunt acele crepe, pline cu de toate, la fel de rele", explică medicul Daniela Răileanu.

Excesul de calorii duce la obezitate

Una dintre pacientele medicului, o adolescentă de 16 ani, admite cu greu că din când în când îşi cumpără mâncare de la fast- food.

"Eu îmi cumpăr sandviş- eco, cu cartofi prăjiţi, caşcaval. E foarte bun la gust. Am încercat shaorma, dar mi-a fost rău. Nu mănânc în fiecare zi", explică fata. Când o întrebăm de ce, dă din umeri. Poate pentru că şi colegii ei fac la fel, pentru că li se face foame la ore şi poftă de la mirosul de mâncare caldă şi pentru că uneori are gust bun. Nu se întreabă niciodată de câte ori a ars uleiul în care sunt prăjiţi cartofii sau câte calorii are sandvişul respectiv. Pur şi simplu îl mănâncă. La fel şi grisine, biscuiţi, cornuri cu ciocolată.

"Sandvişul zice-se că se cheamă eco, dar nu înţeleg de ce se numeşte aşa, din moment ce nimic din conţinut nu reiese că ar fi eco, bio, ci plin de hormoni. Am avut chiar astăzi o pacientă de 11 ani care mănâncă numai fast-food şi rudele nu ştiu cum să o mai convingă să renunţe. Unchiul ei m-a rugat să o cert că mănâncă numai fast-food. La 11 ani, fetiţa are 61,8 kilograme, deşi normalul ar fi de 48-49 de kilograme, să zicem 50 de kilograme. Nu este greu pentru un copil să dea jos kilogramele în plus, dar la acest efort trebuie să participe toată familia. De exemplu, dacă copilul este la regim, ceilalţi membri ai familiei să încerce să se abţină de la a consuma mâncăruri care îi sunt interzise copilului. Mai mult, în acest efort trebuie să participe şi bunicii, pentru că au venit părinţi şi mi-au povestit că acasă luptau să-şi hrănească fiul sănătos, iar bunicii îl umpleau de ciocolată şi sandvişuri cu salam, că e mititel şi-i plac. Nu e în regulă. Este clar că aşa cum îi creştem, aşa îi avem", susţine medicul Daniela Răileanu.

Revenind însă la mâncarea fast-food, vrem să ştim de ce părinţii sunt de acord cu aşa ceva.

"Pentru că în ziua de astăzi, mămicile nu mai au timp să gătească! Sunt foarte ocupate şi nu-şi mai găsesc resurse să petreacă alte ore în bucătărie să gătească, aşa cum se făcea odată. Nu generalizez, dar se întâmplă. Pui un ban în mână copilului şi el direct la fast-food se opreşte. Nu este normal, nu este sănătos", explică medicul specialist.

Indicele de masă corporală, numărul care merită atenţie

Un studiu al cercetătorilor americani, publicat în Bulletin of the World Health Organisation, arată că indicele de masă corporală (IMC) al unei persoane creşte cu 0,03% de fiecare dată când aceasta consumă mâncare fast-food. Acest studiu este primul care examinează efectele consumului de mâncăruri fast-food asupra obezităţii şi ale impactului economic al fenomenului, susţinând că guvernele ar trebui să ia măsuri concrete de prevenire a obezităţii şi a urmărilor sale pe termen lung - diabet, boli cardiovasculare şi cancer. IMC este rezultatul împărţirii greutăţii în kilograme la înălţimea la puterea a doua.

De exemplu, o persoană are 1,80 m înălţime şi 70 de kilograme, astfel că IMC este de 21,60, ce se încadrează în normal. O persoană cu IMC între 18,5% şi 24,9% are o greutate normală, un IMC între 25% şi 29,9% arată că o persoană este supraponderală, iar un IMC de peste 30% reprezintă un început de obezitate.

 

Spune-ne opinia ta