Suntem în Postul Mare şi respectăm cutumele credinţei creştin- ortodoxe, postind. Ne alimentăm "de sec" cu ce găsim prin supermarketuri, cu legume procesate pentru că cele proaspete şi naturale lipsesc deocamdată şi cu multe conserve. Ne supunem organele nu unei "detoxifieri", ci mai degrabă ne îndopăm cu tot felul de alimente care ne dau doar senzaţia de saţietate.

Urmează apoi Sărbătoarea Paştelui, când, vrem, nu vrem, că doar români suntem, ne vom îndopa cu tot felul de bunătăţi, supunându-ne organismul unui nou şoc. Astfel că la un moment dat organismul nostru clachează, senzaţia de rău persistă de la zi la zi şi aflăm că pancreasul nostru este bolnav. Ce facem?

Medicul Anton Pîrvu, şeful Secţiei Medicală 1 din Spitalul Judeţean Mavromati Botoşani ne oferă sfaturi pentru sănătatea pancreasului dar şi despre tratarea pancreatitei.
(Foto: medicina101.com)

În primul rând, trebuie spus că pancreasul este, după ficat, a doua glandă ca mărime din sistemul digestiv şi reprezintă un organ vital. Cu toate acestea, se discută prea puţin despre el, "vedetele" fiind inima, chiar ficatul, creierul şi organe genitale. Pancreasul este situat în cavitatea abdominală, între duoden şi splină şi este singurul organ ce are şi funcţie endocrină şi exocrină, el excretând enzimele necesare digestiei, dar şi insulina şi glucagonul cu rol în reglarea glicemiei. Hormonii secretaţi de pancreas sunt implicaţi în controlul metabolismului intermediar al glucidelor, lipidelor şi proteinelor.

Suferinţa pancreasului este pancreatita. Cea acută este asociată cu consumul excesiv de alcool, calculii biliari, infecţiile virale şi bacteriene, unele medicamente şi blocarea canalului pancreatic. Cea cronică se dezvoltă pe parcursul mai multor ani, de obicei, în cazuri în care există în antecedente crize recurente de pancreatită acută.

Ce este pancreatita?

"Pancreatita este o boală a sistemului digestiv şi anume a unei glande importante, a pancreasului, glandă care secretă enzime ce rezolvă un segment important al digestiei. Pancreatita se produce ca boală de sine stătătătoare, în principiu din cauza abuzurilor alimentare, dar apare şi ca asociere în alte afecţiuni digestive pentru că digestia este un proces la care participă mai multe organe, începând cu saliva şi continuând cu esofagul, stomacul, intenstinul subţire, intenstinul gros precum şi ficat şi fiere. În afară că apare ca boală de sine stătătoare ce afectează pancreasul, apare şi la etajele adiacente pancreasului, adică stomacul care suferă de ulcer gastric, gastrită acută, gastrită hemoragică acută. Şi abuzul alcoolic duce la această boală, însă apare ca asociat inclusiv în cancerul de colon sau al intestinului subţire", explică medicul internist Anton Pîrvu.

Cum se manifestă pancreatita şi care sunt primele semne care ar trebui să ne trimită la medic?

"Pancreatita apare în principiu cu nişte manifestări acute destul de zgomotoase, cu dispepsie (senzaţie de arsură sau durere apărută în partea superioară a abdomenului şi care este însoţită de obicei de greaţă, balonare, senzaţie de plenitudine şi uneori vărsături, n.r.), pot fi şi tulburări de tranzit intestinal, adică diaree şi se deduce apariţia pancreatitei, urmare a unui abuz alimentar, alcoolic sau urmare a unor afecţiuni ale altor segmente din tubul digestiv, de exemplu colecistita acută sau hepatita cronică în toate formele, inclusiv ciroza. Desigur că această boală poate fi caracterizată şi ca o boală sezonieră. Românii au două momente în care se poate declanşa pancreatita acută sau poate apărea pancreatita legată de o altă afecţiune digestivă, şi anume sărbătorile astea mari, în care abuzurile alimentare sunt o regulă: Crăciunul şi Paştele", susţine medicul specialist.

Potrivit acestuia, sunt cazuri în care pancreatita apare mai ales după aceste sărbători şi uneori evoluţia este dramatică.

"Pentru o pancreatită acută care evoluează şi nu poate fi stăpânită de regulă necesită un drenaj chirurgical, şi de cele mai multe ori prognosticul este nefericit, pacientul se poate pierde. De exemplu, pancreatita acută hemoragică dă nişte chinuri groaznice bolnavului şi se poate agrava în decurs de câteva săptămâni. Nu se moare imediat însă riscul de deces este foarte mare la pancreatita acută", declară Anton Pîrvu.

Cum se tratează pancreatita şi cât durează tratamentul?

"Pancreatita, mai ales în forma acută, are un tratament complicat, complex şi de multe ori există şi o participare a medicului chirurg, nu doar a internistului. În faza acută, tratamentul medicamentos durează în jur de două săptămâni dar recuperarea pancreasului afectat de pancreatită nu este ca la ficat. Ficatul se regenerează pe când pancreasul nu. Nici nu mai spun că o pancreatită poate să lase sechele ca de exemplu diabet, prin distrugerea celulelor secretoare de insulină. De asta, după o pancreatită acută, pacientul trebuie să aibă restricţii severe alimentare toată viaţa. Inclusiv în perioadele mai vulnerabile ale tubului digestiv, care sunt primăvara, atunci când avem o serie de carenţe din cauza lipsei unei alimentaţii echilibrate în timpul iernii, fără fructe şi legume proaspete, şi celălalt segment- toamna, când organismul este agresat cu alimente bogate, variante şi atunci apare tendinţa de a mânca mai bine şi mai mult. În aceste două segmente de timp, tubul digestiv este vulnerabil în totalitate. Pacientul cu pancretită rezolvată trebuie să ţină cont de aceste perioade ale anului şi să ţină un regim alimentar drastic, fără prăjeli, condimente, alimente conservate de orice fel, inclusiv cele de carne şi bogate în grăsimi. Alternative? Sunt alimentele variate, sănătoase şi pe care le putem găsi în ogradă, în grădină, în cuibar, mai puţin în supermarketuri", spune medicul Anton Pîrvu.

Despre postul alimentar, o "limpezire a organismului"

Cum suntem în perioada de post, medicul Anton Pîrvu are câteva observaţii. 

"Nu prea se mai ţine post ca la carte, apoi trebuie să reţinem că postul alimentar este o formă de protejare şi de limpezire a organismului din punct de vedere biologic, după excesul de bunătăţuri pe care le avem începând din toamnă şi care continuă în prima parte a iernii. Acum nu mai este ca în urmă cu 50 de ani, pentru că peste tot sunt fructe şi legume, crescute în condiţii mai mult sau mai puţin naturale, dar o parte dintre botoşăneni ţin acest post, o parte ţin un segment din Postul Paştelui iar o parte ţin zilele de post tradiţionale. E drept, după post, toată lumea aşteaptă cu înfrigurare scăpatul la mâncare, când majoritatea scăpăm din matcă şi depăşim condiţiile suportate de organism în alimentaţie, de aceea trebuie să fim moderaţi", explică specialistul. 

Ca regulă generală, spunem NU exceselor!

"Un om normal poate consuma şi zilnic un pahar de vin, o tărie la masa principală, dar dacă are vreo suferinţă digestivă trebuie să se abţină. Dar trebuie văzut dacă statusul sănătăţii permite un pahar de vin, o mâncare mai bogată, iar cantitatea de alimente trebuie să fie moderată. Să mâncăm tot felul de bunătăţuri, dar să nu sărim prea tare calul", concluzionează medicul internist.

CITEȘTE ȘI: "Medic botoșănean condamnat la trei ani de închisoare pentru fraudarea CNAS!"